Autoritatile centrale si regionale din Spania, aflate in criza de lichiditati si confruntate cu o economie in recesiune si costuri de imprumut tot mai mari, au decis sa recurga la o metoda „neconventionala” de tinere sub control a deficitului bugetar, si anume majorarea arieratelor, respectiv amanarea pe termene din ce in ce mai lungi a platii facturilor statului catre furnizorii de bunuri si servicii.
Nuria Jarque detine de 25 de ani o firma specializata in mentenanta statiilor de purificare a apei din Spania, insa in ultima vreme a fost obligata sa actioneze mai degraba ca un creditor de ultima instanta, se arata intr-un material realizat de The Wall Street Journal.
Asta pentru ca guvernele regionale din intreaga Spanie au inceput sa intarzie tot mai mult, cu luni de zile, la plata facturilor catre furnizorii de bunuri si servicii precum compania lui Jarque.
Metoda a fost aplicata pe scara larga si de statul roman in perioada 2009-2011, cand guvernele care s-au succedat au raportat, rand pe rand, indeplinirea tintelor anuale de deficit bugetar convenite cu FMI, insa pe seama majorarii sau mentinerii la un nivel inalt a stocului de arierate al autoritatilor centrale si locale. „Aceste intarzieri inseamna de fapt ca firma mea acorda statului imprumuturi gratuite, fara dobanda. Problema este ca, daca se continua in acest fel, voi ajunge la faliment”, spune Nuria Jarque.
Arierate reprezentand 1% din PIB Mii de companii spaniole se confrunta cu aceeasi problema, cauzata de dificultatile financiare ale autoritatilor guvernamentale iberice, care au contaminat intreaga economiei a Spaniei, confruntata cu a doua recesiune in interval de trei ani.
La finalul lunii octombrie 2012, guvernele regionale din Spania acumulasera facturi neachitate pentru furnizori, plati de dobanzi si alte obligatii in suma totala de 13,7 miliarde euro, reprezentand peste 1% din PIB-ul tarii, potrivit unui raport guvernamental. In consecinta, furnizorii statului spaniol sunt obligati sa-si consume rezervele de cash, sa amane investitiile planificate si, la randul lor, sa intarzie platile datorate partenerilor de afaceri. Multe din aceste firme si-au concediat din salariati, contribuind astfel la agravarea ratei somajului din Spania, care in prezent depaseste 25% la nivel national.
In plus, in primele noua luni ale anului trecut, numarul de firme spaniole intrate in faliment s-a majorat cu 27%, comparativ cu perioada similara din 2011. Arieratele statului fata de furnizorii sai de bunuri si servicii au dus la greve si proteste de strada. Farmacistii din Valencia si-au tinut unitatile inchise cea mai mare parte a lunii noiembrie, incercand sa forteze guvernul regional sa le plateasca macar o parte din datoriile neachitate, in suma totala de sute de milioane de euro.
De asemenea, firmele specializate in acordarea de asistenta persoanelor cu dizabilitati au participat, in decembrie 2012, la un mars pe strazile Madridului, pentru a atrage atentia asupra facturilor neplatite pe care le au de incasat de la autoritati.
„Este o imensa criza de lichiditati, iar furnizorii suporta povara acestui fapt, ceea ce constituie o frana in plus pentru economia noastra”, comenteaza Angel Saz Carranza, profesor la ESADE Business School din Barcelona.
Guvernul central de la Madrid a decis sa acopere o parte din datoriile neachitate ale administratiilor locale, ceea ce a sporit presiunea asupra premierului spaniol Mariano Rajoy pentru a solicita ajutor financiar de la UE – un pas riscant din punct de vedere politic.
O adevarata „traditie” a platii cu intarziere
Nu de ieri-de azi, arieratele au fost o problema mult mai mare in sudul decat in nordul Europei. Criza datoriilor, care a taiat accesul la creditare al guvernelor de la periferia zonei euro, nu a facut decat sa agraveze problema, care a inceput sa se manifeste din ce in ce mai pregnant si in Grecia sau Italia.
Criza spaniola, avand la radacina spargerea, in urma cu aproape cinci ani, a unei bule imobiliare fara precedent, se simte cu atat mai acut in regiunile in care prabusirea veniturilor bugetare locale provenite din taxarea proprietatilor imobiliare au pus la grea incercare trezoreriile municipale si regionale.
Potrivit firmei de management al creantelor Intrum Justitia, intarzierea medie la plata facturilor statului spaniol catre furnizori a crescut la 80 de zile in 2012, fata de 51 de zile in 2009. Aceeasi sursa arata ca, in Germania, autoritatile isi plateau contractorii cu o intarziere medie de 11 zile in 2012, in scadere fata de cea de 15 zile consemnata in 2009. De anul acesta, legislatia spaniola cere administratiilor publice sa-si plateasca furnizorii in 30 de zile, fata de 40 de zile in 2012.
Guvernul premierului Rajoy a incercat vara trecuta sa rezolve macar partial problema arieratelor, prin garantarea de catre Executivul central a unor linii de credit in valoare totala de 27 miliarde de euro, destinate autoritatilor locale, pentru plata facturilor restante catre furnizori emise pana in 2011 inclusiv. Ulterior, Guvernul de la Madrid a mai sustinut regiunile cu 12 miliarde de euro, in acelasi scop, prin intermediul unui fond special de lichiditate.
Estimarile oficiale arata ca, in 2013, Madridul ar putea fi nevoit sa imprumute pana la 23 de miliarde de euro pentru a ajuta autoritatile regionale sa-si plateasca datoriile.
Toate aceste forme de sprijin au ajutat mii de companii sa ramana pe linia de plutire, insa multe firme se confrunta in continuare cu un mare deficit de lichiditati, pe masura ce facturile neincasate continua sa se acumuleze.
Blocaj financiar in lant Compania Nuriei Jarque, Representaciones Blazquez SL, constituie un exemplu in acest sens. De-a lungul anului 2011, firma a acumulat creante neincasate de la autoritati locale in suma totala de circa 350.000 de euro, iar pentru a-si acoperi costurile operationale, a fost nevoita sa se imprumute de la banci, in compensatie.
Femeia de afaceri in varsta de 67 de ani si partenerul ei de afaceri si-au redus propriile salarii la jumatate in perioada respectiva, au concediat cinci angajati si au inghetat salariile celor noua ramasi. Au renuntat la cei mai rau-platnici dintre clienti, iar incasarile li s-au redus la jumatate fata de 2008, la circa 600.000 de euro in 2012.
Noul program de garantare de credite al Guvernului de la Madrid a dus la incasarea, in cele din urma, a unor facturi restante in valoare totala de 200.000 de euro, ceea ce a dat firmei o gura de aer. Insa ceilalti clienti ai Nuriei Jarque continua sa plateasca cu mari intarzieri, de pana la patru luni. „Supravietuim deocamdata, insa nu stiu pentru cat timp”, spune ea.
Blocajul financiar generat de arieratele autoritatilor se propaga in lant, ajungand sa afecteze si furnizorii contractorilor statului.
Rittal GmbH este o firma ce furnizeaza carcase industriale pentru serverele utilizate de companiile care instaleaza centre de gazduire a bazelor de date pentru diferite administratii si agentii de stat spaniole. Fabricantul german a inceput sa renunte la clientii care solicita amanari la plata de peste 75 de zile, iar unora le cer chiar un avans inainte de livrare, spune David Cairol, directorul financiar al subsidiarei Rittal din Spania.
Pe de alta parte, compania le permite clientilor care, la randul lor, au facturi neincasate de la stat sa intarzie 40-50 de zile cu plata. „Incercam pe cat putem sa preluam o parte din povara si sa ne ajutam partenerii de incredere”, subliniaza Cairol. Subventie cu… teapa Si alte business-uri carora statul le datoreaza bani au de suferit.
Dupa ce a fost concediata de la o firma de consultanta in software, Victoria Manero, de 41 de ani, si-a inceput propria afacere in Valencia, care consta in manufacturarea de cosuri personalizate pentru cadouri. In vara anului 2011, guvernul regional i-a aprobat o subventie de 7.000 de euro pentru demararea business-ului, cu conditia ca ea sa investeasca initial cel putin 5.000 de euro din fonduri proprii in firma, intitulata Art de Cor Detalles, si sa ramana in activitate cel putin trei ani.
Manero nu a primit nici pana acum subventia promisa, iar firma, desi a mers bine in 2011, a intrat intre timp in blocaj, a acumulat restante la banci si risca falimentul.
Un purtator de cuvant al guvernului regional de la Valencia a refuzat sa comenteze cazul particular al Victoriei Manero, insa a admis ca este o mare problema cu facturile neplatite. „Regretam toate intarzierile la plata si intelegem pe deplin nemultumirile celor afectati. Ne straduim sa obtinem lichiditatile necesare pentru a ne indeplini obligatiile financiare”, a declarat sursa citata.
„Dupa ce muncesti din greu, e foarte dureros sa vezi ca, desi tu ti-ai respectat toate obligatiile, guvernul te trage in piept. Cred ca mi-as putea salva firma daca mi-ar da cei 7.000 de euro pe care mi-i datoreaza”, spune Victoria Manero.
