Marea castigatoare a anuntului definitivarii acordului privind noul plan de salvare a Greciei a fost moneda euro, care a atins maximul ultimelor trei luni in raport cu yen-ul japonez, in urma unei aprecieri de 0,3%. Si metalele pretioase au avut de castigat, relateaza Bloomberg.
Wall Street Journal prezinta detaliile acordului la care au ajuns oficialii europeni in urma unei reuniuni-maraton de 13 ore. In urma aplicarii prevederilor noului acord, datoria Greciei ar urma sa atinga un nivel de 120,5% din PIB pana in 2020. Potrivit sefului FMI, Christine Lagarde, noul nivel este unul sensibil mai redus decat tinta cu care au debutat discutiile, 129% din PIB.
Creditorii privati ai statului elen au acceptat un haircut de 53,5% (mai mare decat varianta initiala de 50%). Schimbul de obligatiuni dintre creditorii privati si guvernul grec este menit sa reduca datoria Greciei cu 107 miliarde de euro. Grecia va beneficia si de bunavointa Bancii Centrale Europene care va redistribui profiturile obligatiunilor elene din portofoliu (estimate undeva intre 45 si 50 de milioane de euro), achizitionate de pe piata secundara, catre guvernele din zona euro, care isi asuma sarcina de a le utiliza in scopul ajutarii Greciei. Si profiturile obligatiunilor elene estimate la 12 miliarde de euro detinute de celelalte banci europene vor fi transferate Greciei, datoria acesteia fiind redusa astfel cu alte 1,8 miliarde de euro pana in 2020. Aceasta solutie a fost adoptata in urma refuzului bancilor centrale nationale de a participa la operatiunea de refinantare acceptata de creditorii privati. Un alt punct important vizeaza reducere dobanzilor la imprumutul de 53 de milioane de euro pe care statele membre ale zonei euro l-au acordat Greciei in primul pachet de salvare din 2010. Impactul: o micsorare a datoriei statului elen cu 1,4 miliarde.
WSJ considera ca cea mai ingrata parte a acordului, contradictorie, cel putin pe termen scurt, este cea referitoare la reducerea veniturilor populatiei in vederea cresterii competitivitatii pe termen lung si stimularii exportului. Reducerea salariilor, in special a celor din sectorul privat, se spera a fi implementata prin micsorarea salariului minim cu 22%. Numai ca, pe termen scurt, aceasta masura va conduce la o adancire a recesiunii sau cel putin la o incetinire a revenirii economice a Greciei (care in trimestrul 4 a inregistrat o scadere a PIB-ului cu 7%, dupa ce in ultimii ani a inregistrat o crestere economica negativa de peste 14%). O crestere economica negativa a PIB-ului in urmatorii ani ar duce la o majorare a ponderii datoriei publice, in ciuda tuturor planurilor de salvare cu care zona euro ar veni in ajutorul Greciei.
Financial Times, publicatie aflata in posesia analizei de sustenabilitate a planului, anunta ca, nici macar potrivit scenariului de baza, nu este exclus un nou acord de salvare a Greciei. Statul elen ar mai avea nevoie de cel putin 50 de miliarde de euro pana in 2014 pentru a putea fi atinse obiectivele actualului plan. Scenariul de baza este construit pe o crestere economica 0 pentru 2013 si pe una de 2,3% in 2014. Motivul: datele s-au schimbat considerabil in ultimul timp. Recapitalizarea bancilor grecesti va costa nu 30 de miliarde, cat se estima pana in prezent, ci 50 de miliarde, iar privatizarea sectorului public, menita a aduce 50 de miliarde de euro, a fost amanat pentru cinci ani, iar beneficiile vor fi reduse la 30 de miliarde de euro.
Si asta potrivit scenariului de baza. Potrivit unui scenariu alternativ, care se bazeaza pe o scadere de 1% in 2013 (mult mai probabil decat scenariul de baza, daca tinem cont ca in ultimul trimestru al lui 2011 a fost inregistrata o scadere cu 7% a PIB-ului, iar in 2012 vor fi reduse drastic cheltuielile publice, dar si veniturile populatiei, prin scaderea salariului minim), datoria publica a Greciei va fi de 160% din PIB, cu 40 de puncte procentuale peste obiectivul noului acord. Iar un nou acord de salvare a Greciei va trebui sa tina seama de un necesar de finantare de 245 de miliarde de euro. Cu alte cuvinte, statele din zona euro vor trebui sa identifice resurse suplimentare in valoare de minimum 75 de miliarde de euro fata de scenariul de baza (cuprins din actualul acord plus viitorul acord deja luat in calcul). Iar creditorii privati deja si-au inghitit portia de austeritate, prin haircut-ul de 53%. Si oricum nu vor mai detine decat 30% din datoria Greciei.
SUA au si ele problemele lor, in special de transparenta, sustine WSJ. In ultimii doi ani, Fed a adoptat nu mai putin de 47 de noi reglementari in domeniul financiar, fara a organiza sedinte publice. Daca in ceea ce priveste anuntarea minutelor sedintelor sau organizarea de conferinte de presa, banca centrala a fost mult mai transparenta, in ceea ce priveste reglementarea a fost de-a dreptul opaca. Ceea ce demonstreaza ca Fed se ocupa mai mult cu moral suation decat cu transparenta. In anii ’90, Fed a organizat nu mai putin de 31 de audieri publice, punand in dezbatere inclusiv teme precum costurile portretelor fostilor presedinti.
