Masurile populiste ale lui Nicolas Sarkozy, care a blocat concedierile pentru a reduce somajul si s-a opus scumpirilor au avut drept rezultat pierderi de peste 124 miliarde de euro pentru companiile franceze la care statul detine actiuni, scrie Bloomberg.

Daca o parte din pierderi pot fi puse pe seama crizei, performantele mai reduse comparativ cu firme concurente din alte tari pot fi atribuite masurilor interventioniste ale guvernarii din perioada Sarkozy.

Situatia ar putea continua si dupa alegeri, pentru ca nu exista semne ca aceste politici s-ar schimba. Asta si pentru ca nici socialistul Francois Hollande, contracandidatul lui Sarkozy in alegeri nu a dat semne ca ar vrea sa reduca participatiile detinute de stat la companii.

Astfel ca investitorii se asteapta la perpetuarea situatiei indiferent de rezultatul alegerilor din 22 aprilie – 6 mai, deoarece somajul este la maximul ultimilor 12 ani, iar puterea de cumparare a populatiei este o tema fundamentala a campaniei electorale.

Grupuri precum Electricite de France, Air France-KLM sau France Telecom, proprietarul Orange, au avut performante mai slabe decat concurentii din alte tari .

Valoarea participatiilor detinute de statul francez la companii listate la bursa a scazut cu 66% din 16 mai 2007, data investirii presedintelui Nicolas Sarkozy, in timp ce indicele CAC 40 al bursei de la Paris a coborat cu 48%.

„Statul va favoriza linistea sociala in defavoarea actionarilor minoritari. Nu aici vrei sa investesti. Nu cred ca statul cauta sa creeze valoare la aceste companii„, comenteaza Alexandre Hezez, director de investitii la compania franceza Convictions Asset Management, care administreaza active de 681 milioane euro.

Valoarea totala a participatiilor guvernului francez la diverse companii, de la producatori de energie ca EDF, GDF Suez si Areva la gigantul EADS, parintele Airbus, sau la Aeroports de Paris, France Telecom, Air France-KLM, Renault sau Safran, a atins joi un nou minim istoric, de 63,7 miliarde euro, de la varful de 224 miliarde euro inregistrat in 2007.

Sarkozy si principalul contracandidat in alegeri, socialistul Francois Hollande, nu au indicat ca vor sa reduca participatiile detinute de stat la companii.

Potrivit sondajelor, Sarkozy si Hollande vor castiga umar la umar primul tur de scrutin, care va avea loc duminica, insa la 6 mai, victoria i-ar putea reveni lui Hollande.

Ca investitor, nu as baga bani intr-o companie unde este implicat statul pentru ca nu as putea influenta deciziile. Tarifele pot fi stabilite de stat, pietele sunt reglementate, avem putine atuuri. Participatiile statului nu sunt un plus”, comenteaza Roland Fernet, seful KBL Richelieu Gestion, din Paris.

Din pozitia de actionar principal al Electricite de France si GDF Suez, statul a limitat spatiul de manevra al companiilor de utilitati in privinta cresterii tarifelor, perspectiva nepopulara in randul oricarui electorat.

In timpul mandatului lui Sarkozy, preturile la electricitate platite de populatie au crescut cu 15%, fata de o majorare de 29% in aceeasi perioada in Germania, unde tarifele sunt stabilite liber de catre companiile de utilitati.

Actiunile EDF au scazut cu 76% de la investirea lui Sarkozy, in timp ce titlurile gigantului german E.ON au coborat cu 54%. Sarkozy a limitat sau prevenit de asemenea, de mai multe ori, cresterea pretului gazelor livrate de GDF Suez, fortand compania sa absoarba o parte din cresterea costurilor.

GDF Suez estimeaza ca „deficitul de tarif” a redus profitul grupului cu 2 miliarde euro de la jumatatea anului 2007. Actiunile GDF au scazut cu 49% in timpul guvernarii Sarkozy, fata de o corectie de numai 9% pentru principalul furnizor de gaze din Marea Britanie, Centrica.

Damien de Saint-Germain, analist la banca Credit Agricole, considera ca statul nu le va permite celor doi furnizori sa creasca semnificativ tarifele la electricitate si gaze dupa alegeri. Statul francez detine 84,4% din actiunile EDF si 36% din GDF Suez.

In 2009, Sarkozy l-a numit pe Henri Proglio in functia de director general al EDF, inlocuind-ul pe Pierre Gadonneix, care a cerut o majorare a tarifelor de 20% esalonata pe trei ani. Proglio s-a numarat printre sustinatorii lui Sarkozy care au sarbatorit in mai 2007 victoria presedintelui ales la un restaurant de pe bulevardul Champs Elysees.

Proglio a avut o disputa cu Anne Lauvergeon, director general al Areva, cel mai mare constructor de reactoare nucleare din lume. Neintelegerile dintre cei doi au intarziat o majorare de capital de 3 miliarde euro ceruta de Lauvergeon inca din 2004, pentru extinderea operatiunilor. Areva a atras in final doar 900 milioane euro, in decembrie 2010.

Sarkozy nu a vrut anul trecut sa reinnoiasca mandatul de director general al lui Lauvergeon, care s-a numarat printre consilierii fostului presedinte Francois Mitterrand, venit din randul socialistilor. Noul CEO al Areva, Luc Oursel, a fost instruit sa nu taie locuri de munca din Franta in cadrul programului de redresare a companiei.

Pe de alta parte, Hollande, favoritul din sondaje, vrea sa reduca dependenta Frantei de energia nucleara, strategie care ar afecta veniturile atat la Areva, cat si la EDF, care detine cele aproximativ 60 de reactoare nucleare din Franta.

Actiunile France Telecom au scazut cu 54% in ultimii cinci ani, in timp ce titlurile Deutsche Telekom au coborat cu 32%. Statul francez are 27% din actiunile France Telecom, grupul care detine operatorul de telefonie mobila Orange.

Actiunile EADS au crescut cu 37% in mandatul lui Sarkozy, compania bucurandu-se de o explozie a comenzilor de aeronave civile Airbus in regiunea Asiei si Orientului Mijlociu.

Totodata, titlurile producatorului de motoare pentru aeronave Safran au urcat cu 38%. Reorganizarea companiei de solutii electronice de aparare Thales a limitat scaderea actiunilor acesteia la 39% in ultimii cinci ani, fata de o prabusire de 83% pentru concurentul italian Finmeccanica, unde guvernul de la Roma are 32% din titluri.

Guvernul a instruit constructorii auto Renault si PSA Peugeot Citroen sa nu reduca productia din Franta si sa limiteze la minimum concedierile, cand cele doua companii doreau sa se extinda catre piete cu costuri mai reduse de productie. Statul are 15% din actiunile Renault, dar nu este actionar la PSA.

Sarkozy l-a convocat in noiembrie la Palatul Elysee pe directorul general al PSA, Philippe Varin, cerandu-i sa revina asupra planurilor de a concedia peste 6.000 de angajati. In 2010, Renault a revenit asupra unei propuneri de a construi urmatoarea varianta a modeului Clio exclusiv in Turcia, dupa ce Sarkozy s-a opus public acestei variante.

Presedintele a justificat interventiile in industria auto facand referire la imprumuturile de 6 miliarde euro acordate de statul francez celor doi constructori auto in timpul crizei financiare din 2008-2009.

Investitorii considera ca aceste incidente ridica semne de intrebare privind cine conduce companiile. Actiunile Renault au scazut cu 66% in timpul mandatului lui Sarkozy, in timp ce gigantul german Volkswagen a castigat 7%.

Titlurile PSA s-au prabusit in aceeasi perioada cu 82%, fortand compania sa deruleze in acest an o emisiune de actiuni prin care grupul american General Motors a dobandit 7% din companie.

Air France, unde statul francez are 16% din actiuni, a avut un parcurs asemanator. In timp ce Lufthansa a efectuat concedieri masive la Austrian Airlines, iar British Airways si-a anuntat intentia de a elimina 1.200 de locuri de munca dupa preluarea diviziei neprofitabile BMI a grupului german, Air France, salvata de stat de la faliment in anii ’90, a fost constransa sa evite concedierile cand a prezentat, in ianuarie, un plan de reduceri de cheltuieli de un miliard de euro.

Actiunile operatorului aerian au pierdut 90% in timpul mandatului lui Sarkozy, capitalizarea companiei fiind acum de un miliard de euro, fata de o datorie neta de 6,5 miliarde euro.