Initiem azi o noua ancheta a revistei noastre online, cu un subiect de mare actualitate: modul in care citim este pe cale de a se schimba fundamental, actul cititului a incetat a mai fi de un singur tip din momentul in care lectura pe dispozitive electronice a devenit o practica raspindita larg. Am incercat asadar sa aflam in ce masura lectura clasica, de pe „copaci morti”, mai este si va mai fi o optiune viabila, intr-o lume aflata intr-un proces de accelerata schimbare. Care va fi viitorul lecturii „clasice”?
Marturisesc ca, pentru mine, aceasta serie de mini-interviuri vine la pachet cu un motiv in plus de mindrie, caci intrebarile – si toata corespondenta – au fost concepute de Stefana, fiica mea in virsta de unsprezece ani, eleva in clasa a V-a la Colegiul National Mihai Eminescu din Satu Mare, ca urmare a unei teme-proiect – avind drept subiect o „Pledoarie pentru lectura clasica” – la care a luat parte in cadrul orelor de limba si literatura romana ale extraordinarei sale profesoare, doamna Georgeta Cosma. Tot Stefana a fost cea care a ales cui aveau sa fie adresate aceste intrebari. In ce ma priveste, am fost doar un simplu intermediar intre ea si subiectii intervievati.
Primele raspunsuri au venit de la scriitorul si jurnalistul Cezar Paul-Badescu, foarte prompt in a accepta rugamintea Stefanei. De altminteri, Cezar a utilizat pretextul acestui mini-interviu pentru a scrie mai pe larg despre subiectul in cauza, rezultatul fiind un articol aparut in Adevarul vinerea trecuta (il puteti citi integral aici).
H.N.U.
Ce fel de carti preferati sa cititi? Clasice (adica tiparite) sau in format digital?
Cezar Paul-Badescu: Trebuie sa spun de la inceput ca port ochelari și ca vederea mea se degradeaza cu vremea. Carțile tiparite sunt tot mai greu de citit pentru mine și din cauza problemelor mele de vedere, și din cauza faptului ca editurile, in vremurile acestea de criza, tiparesc cu litere tot mai mici, sa intre cat mai multe cuvinte in cat mai puține pagini. In cazul carții electronice, pot sa dau fonturile cat de mari vreau, așa ca prefer acest tip de lectura.
Care credeti ca ar fi avantajele lecturii clasice?
C.P.-B.: Cartea tiparita iți ofera placeri care nu țin de textul propriu-zis: mirosul de hartie veche (sau noua), rugozitatea hartiei pe care o simți la pipait etc. In plus, o carte tiparita poate fi citita și la lumanare sau la lumina oricarui alt foc, in eventualitatea in care omenirea ar suferi o pana uriașa de curent și toți acumulatorii se vor fi descarcat.
Generatiile urmatoare vor mai citi carti tiparite? Le vor mai cunoaste / recunoaste valoarea?
C.P.-B.: Vor mai citi carți tiparite așa cum azi unii colecționari care au gramofoane au placerea din cand in cand sa mai asculte și muzica la ele. Asta, deși au sisteme audio ultra-performante.
Care va fi viitorul cartii tiparite?
C.P.-B.: Daca vorbim de un viitor indepartat, cartea tiparita va fi ca papirusul. Un capitol, o treapta a civilizației umane.
Nascut la 7 august 1968, Cezar Paul-Badescu a absolvit Facultatea de Litere din București in 1994. Din 1996 este redactor la revista Dilema, unde in 1998 a coordonat un numar dedicat lui Eminescu – numar care a starnit numeroase reacții in presa, in Parlamentul Romaniei și pentru care lui Cezar Paul-Badescu i s-au promis „plutoane de execuție” in revistele extremiste. A colaborat cu mai multe reviste culturale. Din 2007 este șeful Departamentului Cultura al ziarului Adevarul și redactorul-șef al suplimentului Adevarul literar si artistic. A debutat in antologia Tablou de familie, Editura Univers, 1995. A coordonat volumul Cazul Eminescu, editura Paralela 45, 1999.
Debutul editorial s-a produs cu volumul Tinerețile lui Daniel Abagiu, proza, Editura Polirom, 2004. Ulterior a publicat volumele Luminița, mon amour, roman, Editura Polirom, 2006 si Umbre pe ecranul tranziției, Editura Humanitas, 2013.
