Autor excelent al unora dintre prozele scurte cele mai vii din F&SF-ul romanesc al ultimilor ani, dar si cronicar de carte, film si muzica, Aron Biro e unul dintre observatorii cei mai avizati ai culturii pop ultracontemporane. A fost unul dintre motivele pentru care l-am inclus in lista celor pe care i-am intrebat, in cadrul anchetei noastre, ce carti au pe lista scurta a viitoarelor lecturi.
Lista to-read pentru urmatoarele luni conține prioritațile de mai jos. Totusi, cred ca e optimist spus „urmatoarele luni”. La dimensiunile pe care le au, fața de timpul disponibil, probabil o sa-mi ia un an sa le citesc și inca unul sa scriu despre ele (recenziile de pe blog la carți sunt in intarziere cam cu un an fața de momentul la care le-am citit).
1. Kij Johnson – At the Mouth of the River of Bees (Small Beer Press, 2012)
Nu era permis sa nu fiu curios de o autoare care in ultimii 5 ani a fost finalista a premiilor Nebula de 5 ori (din care a caștigat 3), finalista Hugo de 4 ori și finalista World Fantasy de 3 ori (anul acesta, chiar cu volumul de fața, ce pare și favorit). Sper ca toate astea nu se datoreaza faptului ca doamna Johnson e manager la Tor Books și in juriul premiilor Sturgeon. Daca de corupția premiilor Hugo și Bram Stoker sunt convins, mai cred inca in Nebula și World Fantasy și trag nadejde ca voi gasi in cartea asta una din revelațiile anului.
2. S.T. Joshi – Unutterable Horror: A History of Supernatural Fiction (2 vol., PS Publishing, 2012)
Probabil lucrarea non-fiction a anului, lectura obligatorie pentru oricine vrea sa faca un doctorat in literaturile transgresive, speculative, irealiste, magic-realiste sau cum le mai numește in ziua de azi mediul academic. S.T. Joshi e cel mai important lovecraftolog in viața și unul din exegeții de varf ai literaturii nefirescului. Cele doua volume acopera istoria acestui tip de literatura de la antichitate (Epopeea lui Gilgames) pana la Laird Barron, cu analize stufoase asupra ramificațiilor și motivațiilor psihosociale care le-au determinat. Primul volum trece mai in fuga prin antichitatea greaca și latina, perioada medievala, barocul miltonian, goticul victorian, grotescul german, fantastique-ul franțuzesc și se incheie in secolul XIX cu momentul Poe. Al doilea volum e mai focalizat pe secolul XX: incepe cu școala ocultiștilor irlandezi (Machen et al.), dedica un capitol lui Lovecraft și epigonilor sai direcți, unul generației Twilight Zone, unul horrorului comercial al lui Stephen King, unul generației splatterpunk și se incheie cu momentul Laird Barron și observații pe marginea noilor mode pop legate de vampiri.
3. Barry Malzberg – The Very Best of Barry N. Malzberg (NonStop Press, 2013)
L-am gasit intr-un numar din Jurnalul SF de dinainte de 95. Nu mai știu cine s-a ocupat de numarul respectiv, dar l-a prezentat drept un autor de metaSF, cu o pricepere literara mai aparte care poate nu e tocmai pe gustul SFistului obișnuit cu superstaruri comerciale ca Asimov. L-am mai gasit (rar) prin unele antologii ce au confirmat zvonurile. Am tot așteptat sa apara o culegere acoperitoare a carierei sale și intr-un tarziu a aparut, iata, 20 de ani mai tarziu. Cu rabdarea treci marea, daca nu mori intre timp.
4. Milo Manara – Manara Erotica (Dark Horse, 2012-2013)
Și pentru ca de pe noptiera nu lipsește niciodata o banda desenata din care sa parcurg cateva pagini inainte sa adorm, pentru anul acesta mi-am propus sa-l investighez pe Milo Manara, graficianul dupa ale carui schițe a proiectat Dumnezeu femeia. A ilustrat cea mai spectaculoasa versiune a Kama Sutrei și și-a dedicat o mare parte din cariera ilustrației erotice. De-a lungul timpului a desenat BD pentru scenarii scrise de diverși regizori care nu și le-au putut concretiza in filme (Federico Fellini, Pedro Almodovar, Alejandro Jodorowsky, Vincenzo Cerami) dar și pentru clasici ai BDului (Hugo Pratt, Neil Gaiman). Toate astea ar trebui sa fie antologate in integrala Milo Manara editata de Dark Horse incepand din 2012 (9 volume planificate, au aparut 7).
5. Danel Olson (ed.) – Exotic Gothic 4&5 (PS Publishing, 2012)
Am așteptari mari de la acest proiect ambițios de a antologa proza gotica din afara spațiului gotic tradițional (Anglia). Deși majoritatea autorilor sunt scriitori de limba engleza, ei provin din mai multe colțuri ale lumii (Australia, Noua Zeelanda, Canada, SUA, Anglia) iar mulți dintre ei au fost aleși pentru a reprezenta diverse etnii (ruși, malaiezieni, aborigeni, amerindieni, slovaci) și pentru a crea povești ancorate in medii sau mitologii neobișnuite pentru stilul gotic (de aici titlul Exotic Gothic). Un alt criteriu a fost reprezentarea echitabila a femeilor și barbaților, deci e un fel de antologie politically correct care insa promite o diversitate de idei și stiluri superioara antologiilor tematice. Printre numele mari invitate se numara Joyce Carol Oates, Terry Dowling, Reggie Oliver, Brian Evenson, Margo Lanagan, Steve Rasnic Tem, insa mai bine de jumatate din cuprins e acoperita de autori obscuri pe care aștept sa-i descopar cu aceasta ocazie.
Volumele 4-5 au și un caracter mai special – ele constituie o relansare a seriei sub egida editurii PS Publishing, in condiții grafice deosebite, dupa ce proiectul parea a se fi incheiat cu trilogia inițiala, publicata in 2007-2009 la Ash-Tree Press.
