Grupul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice (IPCC) nu isi toca cuvintele atunci cand descrie efectul dezastruos pe care oamenii il au asupra planetei. „Este fara echivoc faptul ca influenta umana a incalzit atmosfera, oceanul si pamantul”, se arata in ultimul sau raport.
De la valuri de caldura si incendii salbatice pana la averse si inundatii, 2023 ne-a oferit un gust al impactului la care ne putem astepta in urmatoarele decenii si secole. Pe scurt, nu este o veste buna. Fara reduceri foarte semnificative ale gazelor cu efect de sera — care incep imediat — este foarte probabil ca temperaturile globale ale suprafetei sa depaseasca pragul de 1,5 grade Celsius stabilit in acordul climatic de la Paris din 2015.
Chiar daca reducem emisiile, aproape sigur nivelul marii va continua sa creasca de-a lungul acestui secol si poate continua sa creasca timp de secole sau milenii dupa aceasta. Evenimentele meteorologice extreme au devenit mai frecvente din 1950 si vor deveni mai frecvente si mai severe pe masura ce temperaturile globale cresc.
Mesajul nu poate fi mai clar: trebuie sa facem tot ce putem pentru a ne reduce emisiile de gaze cu efect de sera chiar acum. Daca nu luam masuri majore pentru a opri emisiile, ne confruntam cu un Pamant care este mai fierbinte, afectat de vreme mai extrema si mai putin ospitalier decat planeta deja incalzita pe care o avem astazi. Iata tot ce trebuie sa stiti despre situatia in care ne aflam cu criza climatica.
1. Exista mai mult dioxid de carbon in atmosfera noastra decat in orice moment al istoriei omenirii
Observatorul Mauna Loa din Hawaii urmareste concentratia atmosferica de CO2 a Pamantului inca de la sfarsitul anilor 1950. In 2022, concentratia medie globala inregistrata a fost de 417,06 parti per milion (ppm). Nivelurile preindustriale au fost de 278 ppm, ceea ce inseamna ca oamenii se afla la jumatatea drumului catre dublarea concentratiei de CO2 din atmosfera comparativ cu perioada cuprinsa intre 1750 si 1800.
Concentratiile de CO2 fluctueaza in functie de anotimp, in timp ce viteza cu care cresc anual este afectata de comportamentul uman. De exemplu, cresterea concentratiei de CO2 in atmosfera a incetinit in primele etape ale pandemiei, cand emisiile au scazut, dar apoi a crescut abrupt in 2021, odata cu redeschiderea lumii. Cresterea anuala a emisiilor si a concentratiei atmosferice de CO2 a incetinit din nou.
Concentratia medie globala de CO2 pentru 2023 este estimata a fi de 419,2 ppm. Ultima data cand atmosfera Pamantului a continut atat de mult CO2 a fost acum mai bine de 3 milioane de ani, cand nivelul marii era cu cativa metri mai inalt si copacii cresteau la polul sud.
2. Acceleram pe cale pentru a depasi 1,5 grade Celsius de incalzire
In 2015, natiunile din spatele Acordului de la Paris si-au stabilit un obiectiv ambitios pentru mentinerea incalzirii globale sub 1,5 grade Celsius. Cel mai recent raport IPCC precizeaza cat de greu va fi pentru lume sa ramana sub aceasta limita daca nu reducem drastic emisiile acum. Raportul modeleaza cinci scenarii viitoare de emisii diferite – de la emisii foarte mari la emisii foarte scazute – si in fiecare scenariu se asteapta ca suprafetele globale sa atinga cel putin 1,5 grade.
Dintre scenariile de emisii modelate, doar scenariul cu emisii foarte scazute estimeaza ca lumea ar avea mai putin de 1,5 grade de incalzire pana la sfarsitul secolului al XXI-lea. In acest scenariu, este posibil ca temperaturile sa depaseasca 1,5 grade de incalzire intre 2041 si 2060, inainte de a reveni la 1,4 grade de incalzire pana la sfarsitul secolului. Acest scenariu ar necesita ca lumea sa isi reduca dramatic emisiile cu efect aproape imediat.
Dar punctul in care lumea trece pentru prima data peste pragul de 1,5 grade ar putea fi mult mai devreme. Potrivit Asociatiei Mondiale de Meteorologie, exista o sansa de 66% ca temperatura medie anuala sa depaseasca 1,5 grade de incalzire timp de cel putin un an intre 2023 si 2027. Intr-adevar, limita de 1,5 grade a fost deja incalcata pentru perioade mai scurte de saptamani si luni. — in 2015, 2016, 2020 si 2023. Iulie 2023 a fost cea mai calduroasa luna inregistrata vreodata, temperaturile batand recorduri in patru zile consecutive.
Pe baza emisiilor si politicilor actuale, este posibil ca lumea sa experimenteze o incalzire de 2,7 grade Celsius pana in 2100.
3. Bugetul nostru de carbon ramas este mic
In esenta, schimbarile climatice sunt cu adevarat usor de inteles. Cu cat punem mai mult dioxid de carbon – si alte gaze de incalzire – in atmosfera, cu atat temperaturile globale vor creste. Intre 1850 si 2021, oamenii au eliberat in atmosfera aproximativ 2.500 de gigatone de CO2 (1 gigatona echivaleaza cu 1 miliard de tone metrice). Pana acum, aceste emisii au condus la 1,1 grade Celsius de incalzire in comparatie cu nivelurile preindustriale.
Pentru a avea o sansa de 50-50 de a ramane sub 1,5 grade Celsius de incalzire, putem elibera doar 250 de gigatone suplimentare de CO2 in atmosfera – si asta include emisiile de la inceputul lui 2023. Pentru a pune asta in perspectiva, in 2022 am emis 36,8 gigatone de CO2, iar emisiile globale anuale inca nu au atins varful. Cu alte cuvinte, ne-am suflat bugetul de 1,5 grade – este doar o chestiune de cand, nu daca, depasim pragul.
In aceeasi logica, si alte praguri de temperatura au bugete. Pentru a avea o sansa de 50-50 de a mentine temperaturile sub 2 grade Celsius de incalzire, trebuie sa emitem mai putin de 1.350 de gigatone de CO2 incepand cu 2020. La jumatatea anului 2023, din acest buget mai raman aproximativ 1.000 de gigatone.
4. Evenimentele de caldura extrema au devenit mai frecvente si mai severe
Trebuie doar sa va ganditi la recentele incendii devastatoare din Canada si Hawaii, la temperaturile arzatoare din sud-vestul Statelor Unite sau la evacuarea turistilor din Grecia pentru a vedea ca schimbarile climatice duc la evenimente de caldura mai frecvente si mai severe.
Tipul de eveniment de caldura extrema care avea probabilitatea sa se intample o data la 10 ani intre 1850 si 1900 este probabil sa se produca acum de 2,8 ori la fiecare 10 ani. Intr-o lume care atinge 1,5 grade de incalzire, este posibil ca astfel de evenimente sa aiba loc de 4,1 ori la fiecare 10 ani. Acelasi lucru este valabil si pentru evenimentele o data la fiecare 50 de ani. Acum este probabil sa apara de 4,8 ori in 50 de ani si intr-o lume care depaseste 1,5 grade de incalzire, de 8,6 ori la fiecare 50 de ani.
Ploile abundente sunt, de asemenea, mai frecvente din cauza schimbarilor climatice. Genul de ploaie abundenta de o zi care acum 150 de ani s-ar fi intamplat doar o data la 10 ani se intampla acum de 1,3 ori la fiecare 10 ani. Intr-o lume incalzita cu 1,5 grade Celsius, aceasta va creste de 1,5 ori. Si pe masura ce frecventa creste, creste si severitatea – ne putem astepta ca aceste evenimente meteorologice extreme sa fie mai calde si mai umede decat cele care au avut loc inaintea lor.
5. Oamenii au provocat deja 1,1 grade Celsius de incalzire
Cel mai recent raport IPCC estimeaza ca temperaturile globale ale suprafetei sunt acum cu 1,1 grade Celsius mai calde decat au fost intre 1850 si 1900. Temperaturile globale ale suprafetei au crescut mai rapid din 1970 decat in orice perioada de 50 de ani din ultimii 2.000 de ani, iar acest lucru a fost deosebit de pronuntat. in ultimii ani.
Din 2023 pana in 2027, temperatura medie anuala este prevazuta sa se situeze intre 1,1 si 1,8 grade Celsius mai mare decat media din 1850-1900. Exista o probabilitate estimata de 98% ca unul dintre anii din aceasta perioada sa depaseasca 2016 ca fiind cel mai tare an inregistrat.
Sistemele meteorologice globale vor fi un factor in acest sens. 2023 a vazut inceputul unei perioade El Nino, cand temperaturile marii se incalzesc in centrul si estul Oceanului Pacific, cu efectul cresterii temperaturilor la nivel mondial si cresterea riscului de vreme extrema. Dar in cazul in care ar exista vreo indoiala, cel mai recent raport al IPCC arata clar ca principalii factori ai cresterii temperaturii globale sunt gazele cu efect de sera eliberate de om.
6. Doua treimi din evenimentele meteorologice extreme din ultimii 20 de ani au fost influentate de oameni
Numarul inundatiilor si cazurilor de ploi abundente s-au dublat din 1980 si s-au dublat din 2004. Temperaturile extreme, secetele si incendiile de vegetatie s-au dublat, de asemenea, in ultimii 40 de ani. Desi niciun eveniment meteorologic extrem nu se rezuma vreodata la o singura cauza, oamenii de stiinta climatic exploreaza din ce in ce mai mult amprentele umane ale inundatiilor, valurilor de caldura, secetei si furtunilor.
Carbon Brief, un site web cu sediul in Marea Britanie care acopera stiinta climei, a adunat date din 400 de studii privind „atribuirea evenimentelor extreme” si a descoperit ca 71% din toate evenimentele meteorologice extreme studiate in ultimii 20 de ani au fost facute mai probabile sau mai severe de catre om. -a cauzat schimbarile climatice, inclusiv 93% din evenimentele de caldura extrema.
7. Nivelul marii creste mai rapid astazi decat oricand
Topirea calotelor de gheata si a ghetarilor si incalzirea oceanelor duc la cresterea nivelului marii. Din 1900, nivelul marii a crescut mai repede decat in orice secol precedent in cel putin ultimii 3.000 de ani, iar acest lucru va continua pentru o perioada foarte lunga de timp.
Procesul se accelereaza si el. In ultimii 140 de ani, nivelul marii a crescut la nivel mondial cu 21 pana la 24 de centimetri. Dar aproximativ 10 centimetri din aceasta crestere au avut loc din 1992.
Deoarece oceanele dureaza mult sa se incalzeasca, o mare crestere a nivelului marii este deja coapta. Daca incalzirea este limitata la 1,5 grade Celsius, atunci nivelul mediu global al marii va creste intre 2 si 3 metri in urmatorii 2.000 de ani. Daca incalzirea este limitata la 2 grade Celsius, nivelul mediu global al marii va creste cu intre 2 si 6 metri peste nivelul actual.
8. Gheata arctica se diminueaza rapid
Temperaturile din Arctica cresc mai repede decat aproape oriunde altundeva de pe planeta. Intre 2011 si 2020, gheata arctica anuala a atins cel mai scazut nivel de la cel putin 1850, iar gheata arctica de la sfarsitul verii a fost mai mica decat oricand in ultimii 1.000 de ani. Incepand cu 2022, acoperirea de gheata arctica scade cu o rata de 12,6% pe deceniu, comparativ cu extinderea medie in perioada 1981-2010.
Conform tuturor scenariilor viitoare de emisii din cel mai recent raport IPCC, cantitatea minima de gheata arctica va scadea sub 1 milion de kilometri patrati cel putin o data inainte de 2050, facand zona practic lipsita de gheata de mare.
9. Lumea devine din ce in ce mai foame si mai insetata
Pentru prima data in decenii, foamea in lume creste – iar schimbarile climatice sunt un factor important al acestui lucru. Evenimentele meteorologice extreme, de la secete la valuri de caldura, afecteaza randamentul culturilor si valoarea lor nutritiva, iar unele culturi vor deveni neviabile in anumite zone. Sub stres termic, animalele vor deveni mai putin productive si mai predispuse la daunatori si boli, care ar putea deveni mai frecvente si raspandite.
In Africa, unde multe tari se lupta cu insecuritatea alimentara, productivitatea agricola a scazut cu 34% din cauza schimbarilor climatice. Pana in 2050, riscul de foamete si malnutritie ar putea creste cu 20% la nivel mondial din cauza efectelor schimbarilor climatice.
Culturile, animalele, ecosistemele si oamenii depind, de asemenea, de apa – si deja ONU estimeaza ca aproximativ jumatate din populatia lumii se confrunta cu deficitul de apa pentru o parte a anului. In ultimii 20 de ani, schimbarile climatice au intensificat aceasta penurie prin scaderea apei stocate pe uscat.
Calitatea apei este, de asemenea, inrautatita de schimbarile climatice, care accelereaza migratia urbana, ceea ce face sursele de apa mai poluate. De asemenea, provoaca inundatii, secete si temperaturi mai ridicate ale apei, ceea ce poate creste cantitatile de sedimente, agenti patogeni si pesticide din apa.
10. Populatiile medii de animale salbatice au scazut cu 60 la suta in putin peste 40 de ani
Dimensiunea medie a populatiilor de vertebrate (mamifere, pesti, pasari, amfibieni si reptile) a scazut cu 69% intre 1970 si 2018, potrivit raportului bienal Living Planet publicat de Societatea Zoologica din Londra si WWF. Asta nu inseamna ca populatiile totale de animale au scazut cu 69%, deoarece raportul compara declinul relativ al diferitelor populatii de animale. Imaginati-va o populatie de 10 rinoceri unde noua dintre ei au murit – o scadere a populatiei cu 90 la suta. Adaugati asta la o populatie de 1.000 de vrabii in care au murit 100 dintre ele – o scadere de 10%. Scaderea medie a populatiei in aceste doua grupuri ar fi de 50 la suta, chiar daca pierderea de indivizi ar fi de doar 10,08 la suta. Si intre 1 si 2,5% dintre speciile de animale au disparut deja.
Indiferent de modul in care stivuiti cifrele, schimbarile climatice sunt un factor. Un grup international de oameni de stiinta sustinut de ONU sustine ca schimbarile climatice joaca un rol din ce in ce mai mare in determinarea speciilor spre disparitie. Se considera ca acesta este al treilea cel mai mare factor de pierdere a biodiversitatii dupa schimbarile in utilizarea pamantului si a marii si supraexploatarea resurselor. Chiar si sub un scenariu de incalzire de 2 grade Celsius, 5% dintre speciile de animale si plante vor fi expuse riscului de disparitie. Recifele de corali sunt deosebit de vulnerabile la evenimentele extreme de incalzire; acoperirea lor ar putea fi redusa la doar 1% din nivelurile actuale la 2 grade Celsius de incalzire.
