Inventia bombelor atomice a fost unul dintre cele mai importante momente din istorie. Deodata, natiunile au avut puterea de a vaporiza orase intregi intr-o clipa. Razboiul dintre marile puteri ale Pamantului a devenit rapid nu o chestiune de victorie si infrangere, ci un potential sfarsit al vietii asa cum o cunoastem noi. A trai sub amenintarea anihilarii instantanee a avut un efect de inteles asupra modului in care oamenii traiau si se comportau.
10 Buncar de vanzare
Razboiul rece dintre sovietici si Occident a fost o ciocnire intre ideologiile concurente ale comunismului si democratiei, capitalismul incurajandu-le de pe margine. Ce modalitate mai buna pentru capitalismul de a contribui la lupta decat sa profite de frica de arme nucleare? In anii 1950, vanzatorii au inceput sa calatoreasca in SUA, vanzand buncare nucleare oamenilor ca salvare in cazul in care bombele incepeau sa cada.
Ei spun ca reclamele functioneaza cel mai bine atunci cand iti pradesti temerile oamenilor de a nu avea produsele tale. Potrivit unui vanzator de buncare in 1958, cea mai buna abordare a fost sa vorbesti cu proprietarii de case despre riscurile de a ramane fara buncar. „Le spunem oamenilor – in special in casele lor, si mai ales daca sunt copii acolo – „Ce ati face daca o bomba ar exploda chiar acum? Unde te-ai duce?’” Daca ei sugerau ca vor intra in subsolul lor, el urma sa intrebe ce ar face atunci cand infernul nuclear le va prabusi casa in flacari deasupra subsolului. De ce sa nu cumperi un kit de adapost Kidde Kokoon pentru doar 3.000 USD pentru liniste sufleteasca si sa calatoresti la capatul lumii cu stil?
9 Teologie nucleara
Cu toate acestea, odata ce ai adapostul tau pentru bomba atomica, au existat o serie de intrebari pe care ai fi nevoit sa le confrunti. SUA anilor 1950 a fost o tara profund crestina, dar care ar fi raspunsul crestin pe care l-ai avut fata de vecinii tai care au cerut sa-ti foloseasca adapostul in timpul unui razboi nuclear? S-ar putea sa nu ai suficient spatiu in buncarul tau pentru toti cei care au vrut sa intre. Ar fi crestin sa-i lase afara sa moara?
Revista Time a abordat aceasta problema in 1961 intr-un articol intitulat „Punca-ti vecinul?” Raspunsurile pe care le-au primit au fost extrem de diferite. O persoana a descris cum: „Cand imi termin adapostul, voi monta o mitraliera la trapa pentru a-i tine pe vecini afara daca cade bomba”.
Pr. Hugh Saussy a crezut altfel. El a spus: „Daca cineva a vrut sa foloseasca adapostul, atunci tu insuti ar trebui sa iesi si sa-l lasi sa-l foloseasca.” Chiar si el pare sa fi avut unele indoieli cu privire la aceasta linie de rationament. „Nu asta s-ar intampla, dar aceasta este aplicarea stricta crestina.”
8 Etica nucleara
In timp ce religia incerca sa se ocupe de raspunsul corect la armele nucleare, filozofii se luptau si cu implicatiile lor. A fost dezvoltat un intreg domeniu de gandire care a pus sub semnul intrebarii moralitatea razboiului atomic. Cunoscuta sub numele de etica nucleara, a luat in considerare totul, de la daca era corect sa se investeasca in bombe nucleare in loc de proiecte sociale pana la descurajarea razboiului a fost un motiv legitim pentru a le pastra.
A dus, de asemenea, la cateva experimente de gandire interesante. In 1981, Roger Fisher, profesor de drept la Harvard, a venit cu o idee pentru prevenirea razboiului nuclear. „Sugestia mea a fost destul de simpla: pune numarul de cod necesar intr-o capsula mica si apoi implanteaza capsula chiar langa inima unui voluntar. Voluntarul avea cu el un cutit mare si greu de macelar in timp ce il insotea pe presedinte. Daca presedintele a vrut vreodata sa traga cu arme nucleare, singurul mod in care ar putea face acest lucru ar fi sa omoare mai intai, cu propriile maini, o fiinta umana. Presedintele spune: „George, imi pare rau, dar zeci de milioane trebuie sa moara”. Trebuie sa se uite la cineva si sa-si dea seama ce este moartea – ce este o moarte nevinovata. Sange pe covorul Casei Albe. Este realitatea adusa acasa.”
7 Planuri nucleare
Odata ce ai arme nucleare, este firesc sa te uiti la modalitati de a le folosi si nu intotdeauna intr-un conflict armat. In SUA, Proiectul Ploughshare a fost dezvoltat pentru a analiza modalitati in care bombele nucleare ar putea fi folosite din motive pasnice. Proiectul a fost numit dupa un verset din Cartea lui Isaia care discuta despre venirea pacii. „Si va judeca neamurile si va mustra pe multi oameni; si ei isi vor preface sabiile in pluguri si sulitele lor in seceri; natiunea nu va ridica sabia impotriva neamului si nu vor mai fi puse la razboi.”
Unele dintre ideile sugerate ni se par extraordinare astazi. A existat o propunere de a sapa un nou canal prin Nicaragua folosind o serie de explozii. Urma sa fie cunoscut sub numele de Canalul Pan-Atomic. Bombele ar putea fi, de asemenea, folosite pentru a uni caile navigabile subterane impreuna pentru a creste rezervele de apa – si, fara indoiala, raspandirea radiatiilor.
Unul dintre cele mai dezvoltate planuri a fost Proiectul Car. Ideea a fost de a folosi bombe cu hidrogen pentru a construi un nou port in Alaska folosind detonari subterane. Nu s-a realizat niciodata din cauza protestelor localnicilor si a faptului ca un port de acolo era putin folosit. Unele deseuri radioactive au fost ingropate acolo ca un experiment pentru a vedea daca ar contamina mediul. Cand a fost investigat dupa ce a fost uitat timp de 30 de ani, s-a descoperit, in mod socant, ca deseurile radioactive ingropate vor raspandi intr-adevar radioactivitate.
6 campanii de pace
Nu toata lumea era deloc multumita de existenta armelor nucleare. In Marea Britanie, Campania pentru Dezarmare Nucleara a fost fondata de catre filozoful Bertrand Russell. In timp ce altii pretindeau ca amenintarea razboiului nuclear este justificata de amenintarea sovietica, el a subliniat, cu logica sa obisnuita, ca era mai bine sa fii „Rosu decat mort”.
La doar cateva saptamani dupa bombardarea de la Hiroshima si Nagasaki, Russell a scris: „Perspectiva pentru rasa umana este sumbra dincolo de orice precedent. Omenirea se confrunta cu o alternativa clara: ori vom pieri cu totii, ori va trebui sa dobandim un oarecare grad de bun simt. Pentru a evita un dezastru total, va fi necesara o noua gandire politica.” In 1955, a compus Manifestul Russell-Einstien impreuna cu alti laureati ai Premiului Nobel pentru o conferinta pentru a discuta despre interzicerea armelor nucleare.
La varsta de 88 de ani, in 1961, Russell a executat sapte zile de inchisoare pentru rolul sau la protestele impotriva stationarii rachetelor Polaris in Marea Britanie.
5 Experimente cu radiatii umane
Pericolele radiatiilor ionizante erau bine cunoscute pana in anii 1940. Dar pericolele expunerii la niveluri periculoase de radiatii si precipitatii radioactive au fost intotdeauna limitate. Daca izbucneste un razboi nuclear, totusi, milioane sau miliarde s-ar confrunta cu lupta pentru a supravietui in el. Ceea ce era nevoie era o modalitate de a studia aceasta chestiune.
Raspunsul a fost o serie de experimente pe oameni. Unele dintre acestea sunt bine cunoscute, cum ar fi stationarea fortelor militare langa testele cu bombe atomice pentru a vedea care a fost rezultatul (adesea neplacut). Altele, insa, au fost tinute destul de secrete. In Statele Unite, pacientilor li s-a injectat, fara acordul lor informat, poloniu, uraniu si plutoniu. Unul dintre pacienti suferise un brat si un picior rupt intr-un accident. Medicii lui i-au injectat plutoniu si nu au tratat pauzele timp de cinci zile pentru a extrage mostre osoase. Au scos si 15 dinti pentru a-i examina. Alte experimente au implicat oferirea de elemente radioactive femeilor insarcinate si hranirea copiilor cu nevoi speciale cu alimente care contin surse de radiatii.
4 Lost Nukes
O arma nucleara care cade din cer evoca imagini cu nori ciuperci incoltiti si moarte instantanee. Uneori insa, bombele cadeau si nu s-a intamplat nimic. Se pare ca zburarea armelor nucleare in aeronave este o afacere periculoasa in mod inerent – uneori, in timpul unui accident, bombele sunt eliberate. Datorita masurilor de siguranta, este putin probabil ca acestea sa detoneze, dar poate fi totusi greu de localizat.
In 1966, langa orasul Palomares de pe coasta Spaniei, doua avioane au explodat. Unul era un bombardier nuclear, iar celalalt era avionul care il alimenta in aer. Cateva clipe mai tarziu, patru arme nucleare au cazut. Trei au cazut pe uscat. Doi dintre acestia au detonat explozivii conventionali folositi pentru a declansa explozia nucleara si pentru a raspandi material radioactiv in zona. A patra bomba a cazut in mare. Zeci de nave si sute de scafandri au inceput sa-l caute. In cele din urma, a fost descoperit si recuperat de la o adancime de 3.000 de picioare (914,4 metri).
Cu toate acestea, exista un numar necunoscut de bombe nucleare care au fost deplasate de-a lungul anilor. Unul ramane disparut dupa ce s-a prabusit in Carolina de Nord.
3 Godzilla
Cultura populara reflecta intotdeauna societatea care o produce. Filmele, emisiunile TV si cartile exprima sperantele, preocuparile si temerile oamenilor. Odata cu amenintarea razboiului nuclear, este de inteles ca acesta apare din nou si din nou sub diferite forme.
In 1955, filmul Them! a fost lansat in cinematografe. Infatiseaza furnici monstruos de mari care ies de sub deserturile din New Mexico pentru a face ravagii. Aflam ca au fost mutati de testele cu bombe atomice care au avut loc in apropiere. Totusi, acesta nu a fost primul film care a explorat pericolele ascunse ale razboiului nuclear intr-un cadru stiintifico-fantastic.
Godzilla a fost lansat in Japonia in 1954 si a facut referire explicita la Godzilla ca produs al testelor nucleare. Oriunde merge Godzilla, el lasa o urma de devastare radioactiva in urma lui. El este o metafora stapanitoare a pericolelor armelor atomice. Avand in vedere ororile de la Hiroshima si Nagasaki cu mai putin de 10 ani mai devreme, este usor de inteles de ce Japonia ar rezona cu Godzilla.
2 Comedie nucleara
Nu exista nicio problema atat de sumbra incat sa nu poti scoate macar un pic de ras din asta. Razboiul nuclear nu face exceptie. Filmul Dr. Strangelove sau: How I Learned to Stop Worrying and Love the Bomb este una dintre cele mai negre comedii concepute vreodata.
In film, un comandant militar necinstiti trimite bombardiere nucleare in drum spre Uniunea Sovietica. Acest lucru declanseaza o criza atunci cand se dezvaluie ca Uniunea Sovietica are un dispozitiv care va distruge automat Pamantul daca sunt atacati. Acest lucru duce, oricat de putin probabil suna, la o serie de miscari. Este citabil la nesfarsit, cum ar fi atunci cand un general si ambasadorul sovietic intra intr-o cearta. Presedintele incearca sa-i desparta declarand: „Domnilor. Nu poti lupta aici. Aceasta este camera de razboi!”
Personajul remarcabil este Dr. Strangelove, un fost nazist obsedat de bombe din ce in ce mai mari. Deoarece adevaratul fizician Edward Teller a impartasit aceasta inclinatie pentru bombele mari, el a fost uneori numit „adevaratul Dr. Strangelove”. Cand un intervievator i-a mentionat acest lucru in 1999, el nu a fost impresionat. „Numele meu nu este Strangelove. Nu stiu despre Strangelove. Nu ma intereseaza Strangelove. Ce altceva pot spune? Uite. Mai spune-o de trei ori si te dau afara din birou.”
1 Fictiune ingrozitoare
In timp ce este posibil sa razi de nihilismul provocat in fata distrugerii nucleare, un raspuns mult mai direct a fost dramatizarea ororii absolute a exploziilor atomice. Threads , difuzat de BBC in 1984, trebuie sa fi traumatizat o intreaga natiune cu dezmembrarea completa a oricarei sperante de supravietuire in cazul in care incepe un razboi.
De-a lungul anilor ’70 si ’80, guvernele au incercat sa-i asigure pe oameni ca, cu cateva tehnici de baza, ei s-ar putea proteja pe ei insisi si pe familiile lor de cele mai rele din al treilea razboi mondial. Un simplu adapost anti-bomba ar putea fi facut prin saparea unui sant in gradina sau prin sprijinirea unor usi de un perete. Vopsirea ferestrelor cu vopsea alba poate reflecta o parte din socul termic al unei explozii nucleare. Firele au trecut peste toate acestea, cu portretizarea sa realista a modului in care Marea Britanie ar face fata chiar si unui schimb nuclear limitat. Alerta spoiler: Nu e bine.
Filmul de animatie din 1986 Cand bate vantul are un ton mai deschis, dar este la fel de devastator din punct de vedere emotional. Urmareste un cuplu in varsta din mediul rural englez care urmeaza toate regulile stabilite de guvern atunci cand incepe un razboi nuclear. Sa spunem doar ca asta nu asigura ca totul merge bine pentru ei. In Statele Unite, oamenii au urmarit The Day After , care a fost difuzat pe ABC in noiembrie 1983. Aceasta reprezentare fictiva a unui conflict nuclear intre fortele NATO si Pactul de la Varsovia a escaladat rapid intr-un schimb cuprinzator intre Statele Unite si Uniunea Sovietica, rezultand in eliberarea unui baraj de arme nucleare.
