Roma antica va fi probabil pentru totdeauna un punct focal pentru istorici si arheologi. Stim o suma uluitoare despre cultura lor, cetateni si domnia indelungata dominanta. Dar sunt inca multe pe care nu le stim. In ciuda capacitatii romanilor de a-si documenta istoria destul de bine pentru acea vreme, misterele raman inevitabil. Si din moment ce apogeul Romei a venit cu secole in urma, exista, fara indoiala, lucruri pe care nu le vom sti niciodata despre societatea care schimba lumea.
In aceasta lista, vom face o scufundare profunda in zece intrebari nerezolvate despre Roma antica. Arheologii si istoricii deopotriva inca se intreaba despre puzzle-urile prezentate aici. Poate intr-o zi, vor gasi raspunsuri suficient de clare pe placul lor. Sau poate ca nu o vor face — si aceste mistere mistificatoare vor ramane nerezolvate pentru vesnicie!
10 Craniile din Valea Walbrook
In 2013, lucratorii din proiectul Crossrail din Londra au facut o descoperire uluitoare in timp ce sapau un tunel pe Liverpool Street. Au dat peste cateva zeci de cranii umane care s-au dovedit a fi mult mai vechi decat se asteptau. Cand arheologii le-au pus mana pe ele, au putut data oasele din perioada romana.
Interesant este ca nu a fost prima data cand au fost facute astfel de descoperiri in zona. In anii 1980, arheologii au descoperit 39 de cranii romane in Valea Walbrook din apropiere. Originea acestor cranii si motivul dezarticularii lor raman un mister. Dar, desigur, descoperirile au starnit diverse teorii.
O teorie sugereaza ca aceste cranii ar fi fost victime ale lui Boudicca, Regina Icenilor, care a atacat Londinium in anul 60 d.Hr. O alta posibilitate este ca situl sa fi servit ca un cimitir antic care sa erodat treptat in timp. Astfel, resturile s-au spalat incet in aval prin eroziune. Alti istorici se intreaba daca acesti muncitori moderni au dat peste locul unei crime sau executii in masa.
Alternativ, se speculeaza ca londonezii romani practicau „cultul capului” din epoca fierului. In aceasta forma de credinta, capete decapitate ar fi fost folosite pentru ritualuri si sacrificii. Astfel, gasirea unei zone atat de mici concentrate cu zeci de cranii ar parea sa aiba sens. Desi aceste idei au o oarecare plauzibilitate, niciuna nu a fost dovedita in mod concludent. Astazi, arheologii inca cauta raspunsuri definitive.
9 Mitraismul misterios
In antichitate, unele practici romane erau tinute ascunse de public. Astfel, asta ne lasa cu putine cunostinte despre ele astazi. Cultele de mister, populare in lumea greco-romana, si-au pastrat ritualurile si traditiile un secret cunoscut doar initiatilor. Din pacate, nu exista inregistrari scrise despre aceste evenimente. Si astfel, multe dintre aceste secrete s-au pierdut in timp.
Un exemplu binecunoscut este Misterele Eleusinei. A fost o sarbatoare antica greceasca in cinstea lui Demeter. Si Roma avea propria sa religie paralela secreta centrata in jurul zeului Mithras. Acest unghi de credinta a fost posibil influentat de mai vechiul zeu zoroastrian Mithra. Cu toate acestea, adevarata legatura dintre cei doi ramane un subiect de dezbatere.
Mitraismul a aparut la Roma in secolul I d.Hr. si s-a raspandit rapid in tot imperiul. Devotii s-au adunat in temple subterane numite mithraea. Peste 400 de ruine inca stau ca dovada a influentei pe scara larga a acestei religii pagane. Deci stim ca a fost popular, raspandit si foarte comun. Cu toate acestea, fara texte supravietuitoare despre ritualurile si traditiile cultului, Misterele Mitraice vor ramane pentru totdeauna o enigma.
8 Vila misterelor
Chiar in afara zidurilor antice ale Pompeii, pe varful unui deal care odata cu vedere la oras, se afla ramasitele mai multor vile. Printre acestea, una se remarca ca o marturie remarcabila a trecutului. Pana acum a sfidat ravagiile timpului si fortele distructive ale eruptiei vulcanice. Aceasta vila, veche de peste 2.000 de ani, isi pastreaza remarcabil o mare parte din structura sa originala. In plus, peretii sai dezvaluie o priveliste uimitoare: fresce elaborate, detaliate si captivante.
In inima acestei locuinte antice se afla o camera care pare sa fi servit drept zona de luat masa. Are aproximativ 15 x 15 picioare (4,5 x 4,5 metri) si ar fi fost extraordinar. Trei dintre peretii sai se mandresc cu o fresca continua. Infatiseaza numeroase figuri scufundate in diverse activitati pe un fundal rosu izbitor. Aceasta camera i-a adus vilei numele: Vila misterelor.
Dar de ce titlul misterios? Adevarata semnificatie din spatele acestor fresce enigmatice ramane evaziva. Cercetatorii speculeaza ca ar putea oferi o privire asupra unuia dintre cultele misterioase putin cunoscute ale Romei. Poate ca cei care luau masa la acea vreme erau asociati cu Dionysos. Cu toate acestea, teorii alternative sugereaza ca scenele infatiseaza o mireasa in ziua nuntii ei. Unii chiar se intreaba daca ar putea portretiza fragmente dintr-un spectacol de teatru. Semnificatia exacta a acestor opere de arta captivante ramane o enigma. Cu siguranta sunt frumoase si rare, totusi!
7 Dodecaedrul Hertfordshir
In 1739, o descoperire fascinanta a fost facuta in Hertfordshire, Anglia. Era un artefact roman, dar nu era orice artefact. Era un dodecaedru metalic meticulos lucrat cu 12 fete. Impreuna cu asta, prezenta mici butoane pe marginile sale si gauri circulare de diferite dimensiuni pe fiecare fata. De atunci, peste o suta de dodecaedre romane similare au fost gasite in toata Europa. Cei mai multi dintre ei au aparut in fosta regiune Galia din bazinul Rinului. Cu toate acestea, in ciuda cercetarilor ample, scopul acestor obiecte enigmatice ramane necunoscut.
In mod neobisnuit, romanii nu au lasat inregistrari sau mentiuni scrise despre aceste obiecte metalice deosebite. Savantii au cercetat texte istorice din civilizatiile romane si grecesti. S-au uitat chiar mai profund in aliatii si rivalii vecini. Dar, din pacate, nu au gasit indicii.
Ca urmare, au aparut numeroase teorii care propun diverse utilizari pentru dodecaedre. Unii sugereaza ca erau simple piese decorative sau jucarii. Alti istorici isi propun functia ca instrumente de masura, instrumente astronomice, obiecte mistice cu semnificatie ceremoniala sau chiar arme precum capete de buzdugan sau proiectile. Dar raspunsurile nu au venit. Acum, cu exceptia cazului in care un text antic iese la suprafata pentru a dezlega misterul, adevaratul scop al dodecaedrelor romane este probabil sa ramana ascuns.
6 Puzzle-ul lui Silphium
Imaginati-va ca traiti in Roma antica si suferiti de afectiuni precum indigestie sau dureri in gat. In astfel de situatii, solutia de baza a fost planta incredibila cunoscuta sub numele de silphium. A fost un facator de minuni al epocii. Cetatenii l-au folosit pentru a trata o gama larga de boli. Era cunoscut chiar si pentru proprietatile sale afrodisiace si contraceptive.
Silphium a fost atat de cautat de romani incat valoarea sa rivaliza cu cea a aurului. Nu numai ca a fost folosit in scopuri medicinale, dar si-a gasit drumul si in gatit si parfumuri. A fost chiar incorporat in dietele oilor, facand carnea lor exceptional de frageda si aromata. Fiecare parte a plantei, de la radacini pana la frunze, a avut propria sa utilizare practica. Silphium a avut cu adevarat totul. Intrebarea, totusi, ramane fara raspuns – ce a fost mai exact silfium?
Din pacate, nu putem oferi un raspuns definitiv, deoarece silfiul nu mai exista. Se crede ca romanii l-au recoltat pana la disparitie. Tot ce avem astazi sunt inregistrari ale proprietatilor sale remarcabile din scrierile antice. De fapt, chiar si Pliniu cel Batran a mentionat ca auzise doar despre o singura tulpina de silphium gasita in timpul vietii sale. Aceasta a fost trimisa imediat ca un cadou imparatului Nero. Si de acolo, ei bine, silphium a fost istorie.
Acest eveniment de cadouri a avut loc in secolul I d.Hr. Astfel, istoricii cred ca silphiul a disparut cu mult inainte de asta. Sau a facut-o? Unii sustin posibilitatea ca silphium sa mai existe. Biologii se intreaba daca se ascunde la vedere sub alt nume. Altii speculeaza ca ar fi putut fi o planta hibrida la acea vreme si necunoscuta pentru noi astazi. Ambele tabere se agata de speranta ca silphium ar putea intr-o zi sa revina surprinzator. Dar pana acum, nu a fost, cel putin nu intr-un mod care a fost clarificat pentru lumea moderna.
5 Legiunea Romana Pierduta
Romanii erau cunoscuti pentru evidenta lor meticuloasa in toate lucrurile. Asadar, asta face ca disparitia Legioi IX Hispana, o legiune a Armatei Imperiale Romane, sa fie un mister care inca ii incurca pe istorici. Aceasta legiune, ale carei origini sunt incerte, a jucat un rol in razboaiele galice ale lui Cezar. Apoi, au avut o istorie documentata pana in anul 109 d.Hr. La acea vreme, se spunea ca ar fi stationat la granita de nord a Marii Britanii pentru a se proteja impotriva triburilor scotiene.
Avanza rapid peste o jumatate de secol pana la domnia lui Marcus Aurelius. In acea epoca, o inscriptie care enumera toate legiunile romane nu mentiona Legio IX Hispana. Acest lucru sugereaza ca ceva semnificativ – si distructiv – sa intamplat cu legiunea in acea perioada. Anterior, se credea ca intreaga legiune a fost distrusa in timpul unui asediu impotriva pictilor din Scotia in anul 117 d.Hr. Dar nu exista nicio inregistrare in acest sens. Si astfel, nimic nu este sigur.
Pentru a face lucrurile si mai bizare, investigatiile recente au descoperit dovezi ale prezentei legiunii in Germania Inferioara dupa 121 d.Hr. O alta teorie propune ca legiunea si-a pierdut moartea in timpul revoltei Bar Kokhba din Iudeea din anul 132 d.Hr. Dar dovezi concrete in acest sens lipsesc. , de asemenea, facandu-l astfel o simpla ipoteza. Soarta Legioi IX Hispana ramane invaluita in incertitudine. Unde ar fi putut merge? Cand si-ar fi putut intalni moartea? De ce nu au fost inscrisi la recensamant in timpul domniei lui Marcus Aurelius?
4 Tunelurile Bay
Cu mult timp in urma, Baiae era un loc de vacanta de lux pentru romanii bogati care cautau relaxare in izvoarele termale de sub oras. Dar, de-a lungul timpului, activitatea vulcanica a facut ca Baiae sa se scufunde in mare. Astazi, se afla ca un amestec ruinat de ramasite deasupra apei si subacvatice. In timp ce arheologii au studiat cea mai mare parte a orasului, ramane un mister: Tunelurile Baiae.
Aceste tuneluri nu erau tocmai primitoare. Ascunse si discrete, ele apareau ca o mica deschidere intunecata intr-un deal. Privind inauntru, tot ce ai gasi era un pasaj ingust si fierbinte. Si fanta aceea minuscula era plina de intuneric si un miros neplacut. Nu tocmai atractiv pentru oaspeti!
In anii 1960, doi arheologi amatori, Robert Paget si Keith Jones, s-au aventurat in adancuri. Ei sperau sa descopere legendara „pestera a sibilei”, unde se presupune ca au fost facute profetii. Explorarea lor a scos la iveala un labirint de tuneluri pe care Paget l-a numit Marele Antrum. Include sectiuni inundate si fundaturi ingropate.
Paget credea ca aceste tuneluri reprezentau o calatorie in lumea interlopa. A mers chiar atat de departe incat a spus ca este asemanator cu cel descris in Eneida lui Vergiliu . S-a intrebat chiar daca Virgil insusi facuse parte dintr-un cult secret si traversase aceste tuneluri. Cu toate acestea, majoritatea savantilor nu sunt convinsi. Desi este probabil ca aceste tuneluri sa fi servit unor scopuri ceremoniale sau religioase, adevarata lor semnificatie ramane necunoscuta.
3 Sarcofagul „Burrito”.
Dezvaluind mistere din lumea antica, urmatoarea noastra descoperire ne duce in orasul Gabii. Acum peste un deceniu, arheologii au dat peste un sarcofag extraordinar acolo. Cel pe care l-au gasit nu era ca oricare altul. Datand de acum 1.700 de ani, acest sicriu de plumb cantarea aproape 1.000 de lire sterline (455 de kilograme). De asemenea, poseda un design deosebit de deosebit.
Spre deosebire de forma dreptunghiulara intalnita in mod obisnuit, acest sarcofag a fost pliat peste el insusi. In acest fel, semana cu un „burrito” enorm de plumb. Intrebarea arheologilor era evidenta: cine se odihneste in acest mormant enigmatic? Avand in vedere valoarea mare a plumbului in acea epoca, este putin probabil ca aproape oricine sa-si permita un sicriu atat de extravagant. Speculatiile abunda si astazi. Unii au sugerat ca ar putea fi un preot, un demnitar sau chiar un gladiator celebru.
Din pacate, misterul persista fara niciun raspuns la vedere. Laturile groase de un inch ale sarcofagului au sfidat metodele conventionale neinvazive de analiza, cum ar fi razele X si scanarile CT. Incercarile de a-l deschide fortat risca sa strice ramasitele din interior. Arheologii evident ca nu vor sa faca asta. Astfel, deocamdata, sarcofagul ramane sigilat. Si pana cand asta se va schimba, ne va lasa pe toti intr-o perpetua mirare.
2 Chemical Warfare at Dura-Europos
In 256 i.Hr., a avut loc o ciocnire intensa intre romani si sasanizi. Luptele au avut loc in timpul asediului ingrozitor al Dura-Europos din Siria actuala. Romanii au ocupat orasul de granita si s-au confruntat cu o tactica inamica care i-a luat pe nepregatite. Sasanienii au sapat cu viclenie tuneluri sub zidul exterior al orasului. Asta i-a determinat pe romani sa raspunda cu propriile lor contramine.
Cand fortele adverse s-au ciocnit in cele din urma, sasanienii aveau pregatita o surpriza devastatoare. Au aprins braziere care contin smoala si sulf. Asta a creat un nor letal de dioxid de sulf. In spatiul restrans, acest nor toxic a provocat tuse, senzatii de arsura, dificultati de respiratie si edem pulmonar. In cele din urma, a devenit o capcana mortala pentru incarcarea soldatilor romani, s-a terminat cu o tragedie.
Conditiile haotice de panica, intuneric si claustrofobie i-au impiedicat pe romani sa se retraga intr-o maniera organizata. S-a raportat ca atacul gazos a luat viata a 20 de soldati singur. Asta ar face din el cel mai vechi caz documentat de razboi chimic din istorie. Din pacate, nu stim prea multe despre asediu sau consecintele acestuia. In timp ce scrierile romane par sa documenteze un fel de atac chimic, este incert dincolo de asta. Istoricii sunt aproape siguri ca surpriza sasanienilor a fost o miscare de pionierat in razboi, dar nu vom fi niciodata siguri.
1 Opera lui Titus Livius
Roma este una dintre cele mai documentate culturi antice. Datorita angajamentului lor fata de pastrarea evidentelor, istoricii sarguinciosi si-au cronicizat istoria in detaliu. Un astfel de istoric a fost Titus Livius, cunoscut si sub numele de Livy. El s-a angajat in sarcina monumentala de a scrie lucrarea in 142 de volume numita Ab Urbe Condita sau De la intemeierea orasului .
Aceasta cronica impresionanta a acoperit istoria Romei de la inceputurile sale umile ca regat pana la epoca sa republicana si s-a intins pe 500 de ani. A mers chiar pana la transformarea sa intr-un imperiu in timpul vietii lui Livy.
Cu toate acestea, in timp ce lucrarea lui Livy a aruncat lumina asupra perioadelor mai putin cunoscute precum Regatul Roman, o mare parte din ea s-a pierdut in timp. Din cele 142 de volume, doar 35 au fost recuperate integral. Dar, in mod ironic, pasiunea lui Livy pentru documentarea extinsa i-a determinat pe altii sa creeze versiuni condensate ale cartilor sale. Cel mai faimos dintre ele este Periochae . In cele din urma, a depasit opera initiala a lui Livy in popularitate datorita accesibilitatii sale. Intr-un fel, a fost versiunea originala a Cliffs Notes!
In cele din urma, mostenirea istorica remarcabila a Romei datoreaza mult eforturilor meticuloase de pastrare a documentelor ale unor istorici precum Livy. Dar pentru ca doar anumite fragmente din lucrarile sale inovatoare supravietuiesc, stim doar atat de multe despre lumea lui. Este fascinant si umilitor sa te gandesti la ceea ce ar fi putut fi pierdut in istorie de-a lungul secolelor.
