Astfel, in functie de actiunile si gandurile emise intr-o anumita viata, in urmatoarea va culege ce a semanat. Pe de alta parte, este important sa nu privim karma ca pe o pedeapsa ci, mai degraba, ca suma unor lectii neinvatate inca in drumul lung al Sinelui catre desavarsire.

Trupul, doar un vehicul pentru suflet

Inca din vechi timpuri se vorbeste despre reincarnare, iar in „Cartea tibetana a mortilor“ si Upanishade sunt explicate clar mecanismele acesteia. Se spune ca trupul este doar un vehicul pentru suflet, ca acesta se degradeaza si moare, in timp ce spiritul este etern si se poate incarna, in anumite conditii, intr-un alt trup, pentru o alta viata. In Upanishade, identificarea Sinelui cu Absolutul nu poate avea loc decat daca Sinele incheie ciclul infernal al existentei, adica sirul de reincarnari succesive. Salvarea inseamna oprirea revenirilor pe Pamant si nicidecum inmultirea numarului de reincarnari. Din reincarnare in reincarnare, omul nu-si schimba decat trupul, pana ce ajunge la adevarata libertate, in Nirvana. Socrate, Pitagora, Platon au inclus scrieri despre reincarnare in opera lor. La inceput, in cartile sfinte se faceau nenumarate referiri la reincarnare, insa cu timpul, aceste pasaje au fost interzise. 

Regresia hipnotica – trenul spre o viata anterioara

In cartea „Copiii pe care timpul i-a uitat“, Peter si Mary Harrison publica o serie de cazuri interesante ale unor copii care isi aduc foarte bine aminte aspecte din vietile lor anterioare sau cred ca sunt altcineva decat in realitate. Un mijloc de a accede la continutul vietilor anterioare este regresia hipnotica, iar o dovada de necontestat a reincarnarii este xenoglosia, vorbirea intr-o limba straina, necunoscuta subiectului. Se cunosc numeroase cazuri in care subiectii, sub hipnoza, vorbesc si chiar converseaza in limbi straine, unii dintre ei avand, in stare naturala, mari carente de cultura care fac imposibila cunoasterea unei limbi straine pe care, insa, in regresia hipnotica, o cunosc la perfectie. Se presupune ca si starile de “deja vu” pe care le avem in prezenta unor oameni straini sau in locuri pe care nu le-am mai vizitat niciodata, au legatura cu reincarnarea, exprimand, de fapt, amintiri din vietile anterioare.

Ipostazele vietii – scoala sufletului

Inainte de intrupare, fiecare spirit are memoria totala a vietilor sale anterioare, dar odata cu reincarnarea, aceste amintiri se sterg, pentru a nu influenta destinul si lectiile pe care le are de invatat acel om. Fara aceasta amnezie, am avea o experienta chinuitoare si am fi nevoiti sa traim cu amintiri ale unor vieti in care, poate, am ucis, am asuprit si chinuit alte persoane. Fara un nivel de evolutie corespunzator, ne-ar fi realmente imposibil sa gestionam aceste amintiri. Astfel, sufletul pus in permanenta in noi ipostaze invata, se desavarseste si evolueaza neincetat, ca intr-o scoala. 

In functie de gradul de evolutie atins pana in acel moment, sufletele pot opta sau nu pentru destinul din viata actuala. Astfel, unui suflet mai putin evoluat i se impune, prin legea karmei, viata pe care o va duce, un suflet mai evoluat are posibilitati multiple de alegere si are parte de indrumare, iar altele, ajunse la un nivel superior de evolutie, se incarneaza pentru a-i ajuta pe altii sau pentru a indeplini misiuni speciale. Intelegand toate acestea vom constientiza ca nimic nu e intamplator in Univers, ca avem posibilitatea de a alege calea pe care s-o urmam, ca tot ce ni se intampla ni se datoreaza tot noua si, mai ales, ca drumul este acelasi pentru toti. Suntem doar pe trepte diferite, mai aproape sau mai departe de destinatie, dar finalul este acelasi pentru toti.