Exista mai multe tipuri de capital in economie si afaceri. Unele contribuie direct si sunt folosite pentru a produce bunuri si servicii. Intre timp, altii contribuie indirect. Si, aici, discutam patru dintre ele.

Capital fizic

Capitalul fizic sau bunurile de capital sunt instrumente artificiale utilizate pentru a produce bunuri si servicii, cum ar fi masini si echipamente. Acesta este ceea ce inseamna „capital” in definitia economistului atunci cand descrie factorii de productie sau resursele economice. Este una dintre cele patru resurse economice, in afara de pamant, forta de munca si antreprenoriat.

Capitalul fizic este vital deoarece ofera beneficii economice intreprinderilor. Contribuie direct, pe care companiile o folosesc pentru a asista si sustine productia de bunuri sau furnizarea de servicii. De exemplu, o companie producatoare foloseste utilaje pentru a procesa materiile prime in bunuri intermediare sau finale.

Daca capitalul fizic acumulat creste, ne asteptam ca compania sa produca mai multa productie. Calitatea imbunatatita contribuie, de asemenea, la cresterea productiei, de exemplu, prin adoptarea unei tehnologii mai sofisticate. Astfel, companiile pot creste productia investind in mai mult capital sau in tehnologie de mai buna calitate.

In plus, compania raporteaza capitalul fix ca active fixe. In situatiile financiare, este posibil sa il cunoasteti ca imobilizari corporale (PP&E). Companiile cheltuiesc adesea multi bani pe ele pentru a-si creste capacitatea de productie. Dolarii pe care ii cheltuiesc ii numim cheltuieli de capital.

Apoi, pentru a masura daca cheltuielile de capital ale companiei cresc sau nu capacitatea de productie a companiei, trebuie sa tii cont si de amortizarea mijloacelor fixe. Amortizarea reprezinta beneficiile economice pierdute ale mijloacelor fixe, de exemplu, din cauza uzurii. Atunci cand cheltuielile de capital cresc mai mult decat amortizarea, capacitatea de productie a companiei creste. Pe de alta parte, daca deprecierea este mai rapida, capacitatea de productie va scadea.

In economie, diferenta dintre cheltuielile de capital si depreciere, o numim o investitie neta. Intre timp, economistii se refera la cheltuielile de capital ca pe o investitie bruta. Mai tarziu, economistii au folosit termenul „alocatie pentru consumul de capital” pentru a se referi la depreciere.

Capital financiar

Capitalul financiar include numerar si alte instrumente financiare. Exemple sunt actiunile, obligatiunile, conturile de creanta, descoperirile de cont bancar (descoperitul de cont bancar), leasingul, factoringul (factoringul) si profiturile reportate.

Companiile folosesc capitalul financiar pentru operatiunile de zi cu zi, cum ar fi plata facturilor si cumpararea de inputuri, sau pentru extindere, cum ar fi cumpararea de bunuri de capital (capital fizic). Este ca sangele pentru corpul nostru, fara de care afacerile nu pot functiona.

Mai exact, companiile folosesc capitalul financiar pe termen lung pentru a castiga mai multi bani in viitor. De exemplu, ei strang fonduri prin emiterea de actiuni sau obligatiuni pentru a cumpara masini noi, permitandu-le sa produca si sa vanda mai multa productie.

Care sunt tipurile de capital financiar?  In general, se incadreaza in doua categorii:

  1. Capitalul propriu
  2. Capital de datorie

Capitalul propriu  denota interesul de proprietate in companie. Este un capital pe termen lung si poate fi actiuni comune si actiuni preferate, ambele avand revendicari de prioritate si drepturi de vot diferite.

  • In primele zile ale afacerii, a venit din injectia fondatorului. Apoi, compania poate vinde actiuni publicului pentru prima data printr-o bursa de valori (numita a doua oferta de actiuni). Daca mai are nevoie de fonduri de capital propriu, compania poate emite si noi actiuni ulterior (emisiunea dreapta).

Capitalul de datorie  reprezinta obligatia companiei de a returna principalul plus dobanda. Poate fi o datorie pe termen scurt sau pe termen lung. Sursa poate proveni din imprumuturile de la banci si emiterea de titluri de creanta.

  • Spre deosebire de capitalul propriu, companiile trebuie sa ramburseze datoria indiferent de performanta si starea lor financiara. Ei trebuie sa plateasca dobanda si principal chiar si atunci cand nu genereaza venituri. Neindeplinirea obligatiilor poate incuraja creditorii sa depuna declaratia de faliment impotriva companiei in instanta.

Un alt capital in afaceri este  capitalul de lucru . Sunt activele curente minus pasivele curente, reprezentand banii ramasi din operatiunile de zi cu zi.

  • Activele circulante includ mai multe elemente, cum ar fi numerar si echivalente de numerar. Celelalte componente sunt investitii pe termen scurt, stocuri si conturi de incasat, pe care compania se asteapta sa le transforme in numerar intr-un singur ciclu de operare (de obicei, un an).
  • Datoriile curente  includ elemente precum datoria pe termen scurt si datoriile comerciale. Acestea reprezinta obligatii care trebuie platite de companie pe parcursul unui ciclu de functionare. In aceasta categorie intra si partea actuala a datoriei pe termen lung – care va ajunge la scadenta in termen de un an.

Deci, daca fondul de rulment este pozitiv, compania mai are bani dupa achitarea datoriilor curente (de obicei un an). Prin urmare, este de obicei mai de dorit, deoarece indica o buna lichiditate.

Capital uman

Capitalul uman reprezinta cunostintele, abilitatile si abilitatile inerente indivizilor. Ofera beneficii economice viitoare facandu-le mai productive. Se acumuleaza prin experienta, instruire si educatie.

Sanatatea este si capital uman. Cand suntem sanatosi, suntem mai productivi si putem efectua diverse activitati productive.

Intr-o companie, capitalul uman reprezinta aspectul calitativ al lucratorilor. Le determina productivitatea. Fiind mai productivi, ei pot produce rezultate mai mari sau mai rapide pentru aceeasi intrare. De asemenea, ar trebui sa fie compensati pentru salariile sau salariile pe care le primesc.

Apoi, capitalul uman de calitate determina si progresul economic. De exemplu, unele tari sunt sarace in resurse naturale, cum ar fi Coreea de Sud si Japonia, dar economiile lor sunt dezvoltate. Motivul este ca au resurse umane superioare, cu o etica ridicata a muncii si sunt mai productivi.

Tarile sarace in resurse naturale investesc in alti doi factori: munca si antreprenoriat. Forta lor de munca este mai productiva. Si, antreprenoriatul lor a dat nastere diferitelor afaceri pentru a produce bunuri de capital avansate tehnologic.

Astfel, capitalul uman nu doar promoveaza cresterea economica prin cresterea productivitatii. Dar, incurajeaza si inovatia. Antreprenoriatul stimuleaza noile afaceri sa vina cu idei inovatoare.

Capitalul natural

In discutarea factorilor de productie, economistii specifica capitalul natural drept pamant. Include pamantul si diverse resurse naturale de pe Pamant, cum ar fi mineralele metalice, energia fosila, aerul, biodiversitatea si clima globala. Ele sunt vitale pentru supravietuirea si productia noastra acum si in viitor.

Folosim capitalul natural ca input pentru a produce bunuri si servicii. De exemplu, folosim terenul pentru amplasarea fabricilor si depozitelor. Companiile de servicii il folosesc si pentru a construi, de exemplu, spatii comerciale si cladiri de birouri, unde presteaza servicii.

Apoi, folosim ca materii prime produse miniere si agricole. De exemplu, folosim minerale metalice extrase, cum ar fi bauxita, staniul, nichelul, cuprul si fierul pentru a produce diverse produse intermediare. Apoi au intrat in alti producatori pentru a produce masini, cabluri, dispozitive electronice si echipamente grele.

Apoi, folosim si produse de plantatie si agricole pentru diverse produse, cum ar fi alimente si bauturi procesate. De exemplu, procesam boabele de soia si uleiul de palmier in ulei de gatit. Apoi, folosim si latexul de cauciuc ca materie prima pentru producerea anvelopelor, lemnul din padure pentru productia de mobila si fibrele pentru hartie.

Alte produse pot fi, de asemenea, consumate direct de noi. De exemplu, agricultura produce alimente de baza si fructe proaspete, pe care le putem consuma direct, fara a intra in sectorul de productie.

De asemenea, folosim alte resurse naturale ca inputuri indirecte. De exemplu, folosim aer, geotermal si apa pentru a genera energie electrica, care este folosita pentru furnizarea de energie in diverse scopuri comerciale, de la productie la vanzare cu amanuntul.