Așa cum era de așteptat, liberalizarea completa a pieței muncii in spațiul UE, o liberalizare așteptata de șapte ani (!) in Romania și Bulgaria, a generat murmure, frustrari și reacții extrem de vehemente, chiar isterice, mai ales in Marea Britanie (MB), in Germania și in Olanda. Invocand ”concurența neloiala” și ”abuzul de ajutoare sociale” prin care ”hoardele” de imigranți din Romania și Bulgaria ar arunca in aer piața muncii și costurile cu protecția sociala, foarte mulți politicieni din Occidentul bogat au pus in circulație idei și teze care nu au nicio legatura cu valorile europene și cu bunul simț.
Evident, nu mi-am propus sa analizez asemenea opinii. Asemenea opinii sunt descalificante pentru oricine le pune in circulație. Intenția mea este cu totul alta. Sunt convins, și imi voi argumenta punctul de vedere, ca reacțiile vehement-isterice ale politicienilor britanici impotriva liberalizarii pieței britanice a muncii reprezinta o diversiune demagogica clasica, daca ma pot exprima așa.
De fapt, scopul acestor reacții nu il reprezinta in nici un caz apararea intereselor legitime ale britanicilor. Pentru ca pericolul clamat de premierul Cameron și compania referitor la o iminenta ”invadare” a Marii Britanii de catre sute de mii de romani și bulgari lipsiți de scrupule este, evident, un fals pericol, un pericol inventat de demagogii de pe Downig Street.
Unul dintre cele mai importante motive pentru care David Cameron a ”infierat cu manie proletara” lipsa de scrupule a rominilor și a bulgarilor care vor beneficia de eliminarea barierelor de intrare pe piața britanica a muncii il constituie faptul ca MB a devenit in ultimii ani, alaturi de Franța, cea mai necompetitiva țara din UE. Pur și simplu, acesta este adevarul ! Un adevar pe care șeful cabinetului de pe Downing Street nu-l poate face public pentru ca ar trebui sa demisioneze imediat. In acest context, diversiunea demagogica despre ”invadarea” MB de catre romani și bulgari este un excelent mod de a distrage atenția opiniei publice britanice de la o teribila problema a MB: deriorarea fara precedent in ultimii ani a competivitații companiilor britanice in relațiile comerciale cu celelalte state ale lumii. Datele prezentate in tabelul urmator reflecta foarte clar acest risc extrem.
Intr-adevar, seria de date din matricea precedenta reflecta declinul de competitivitate al MB din perioada 2008-2013, un declin fara precedent in ultimele doua decenii. Astfel, deficitele din comerțul cu bunuri al MB in deceniul 1990-2000 au totalizat valori cuprinse intre 30-40 de miliarde de euro pe an. Insa, aceste deficite se dubleaza in perioada 2000-2005 și cresc de 3-4 ori in perioada 2008-2013, atingand in 2012 un record istoric (1). Datorita acestui fapt, MB deține lanterna roșie intr-un clasament al statelor din UE alcatuit in funcție de comerțul internațional cu bunuri (1). Desigur, ținand cont de faptul ca MB a inregistrat in perioada menționata excedente considerabile in comerțul extern cu servicii, deficitele comerciale totale ale perioadei au totalizat doar 208,605 miliarde de euro. Cu toate acestea, MB se siteaza cu aceasta contraperformanța pe penultimul loc intr-un clasament al statelor din UE alcatuit in funcție de excedentele comerciale totale din perioada 2008-2013, lanterna roșie in acest clasament fiind deținuta de Franța (2).
Analizand datele precedente, se poate observa ca deficitul din comerțul cu bunuri al MB in schimburile comerciale cu statele lumii care nu sunt membre UE a scazut semnificativ anul trecut comparativ cu anul 2012. In schimb, aceleași deficite ale MB in schimburile comerciale cu statele din ZE și UE au crescut, deasemenea, semnificativ in anul trecut. Dar de ce a ajuns MB deținatoarea lanternei roșii intr-un clasament al statelor din UE alcatuit in funcție de performanțele obținute in comerțul internațional cu bunuri ?
Evident, exista numeroase cauze care au deteriorat foarte grav competitivitatea economiei reale britanice in ultimile decenii. Oricum am judeca insa lucrurile, este evident ca firmele britanice din economia reala au pierdut foarte mult din competivitate in cele patru decenii de cand MB a aderat la UE. Spre deosebire, companiile germane, olandeze, scandinave și franceze au reușit sa ”smantaneasca” aproape toate piețele europene, astfel ca in prezent nu prea mai exista in economia reala britanica companii cit de cat competitive. Lista companiile britanice din economia reala care au fost substituite sau cumparate de companii germane, olandeze, chineze, japoneze, coreene și așa mai departe este imensa.
Din aceasta cauza, apartenența MB la UE a devenit in acest moment o probema cruciala. Deși face mare caz de statutul sau ”special” in UE, MB a fost obligata in ultimile patru decenii sa respecte toate cele 40 000 (!) de decizii supranaționale (proceduri, directive și decizii) ale Bruxelles-ului. Britanicii au facut tot posibilul sa-și protejeze suveranitatea de ingerințele supranaționale ale UE, dar nu au reușit mare lucru. Spre deosebire de Germania și de Franța care au monopolizat structurile decizionale ale UE, MB nu a reușit sa modifice sau sa influențeze nicio decizie majora a Bruxelles-ului. Singura tactica relativ eficace utilizata de-a lungul timpului de britanici pentru a influența anumite decizii ale Bruxelles-ului a fost aceea de a-și folosi dreptul de veto. Dar Franța și Germania au schimbat la un moment dat procedurile decizionale din instituțiile europene majore și veto-ul britanic a devenit istorie. Iar amenințarile repetate ale britanicilor cu abandonarea UE nu au avut nici un efect la Berlin, la Paris sau la Bruxelles.
In aceste condiții, foarte mulți britanici considera ca decizia de aderare a MB la UE din 1973 a fost o mare eroare, o eroare care poate și trebuie remediata Din acest motiv, ideea ca MB ar trebui sa-și recaștige independența abandonand UE a devenit foarte populara in ultimii ani. Exista foarte mulți politicieni britanici și chiar și un partid care au transformat aceasta idee intr-o ideologie anti-UE. Daca la toate astea mai adaugam și teribila problema a opțiunii pentru independența a Scoției, atunci masivitatea reacțiilor anti-UE din MB poate fi și mai ușor explicata. Pentru ca, nu-i așa?, o Mare Britanie fara Scoția devine o Mica Britanie. Și ce statut ar mai avea o Mica Britanie in UE ?
Acesta este deci contextul in care David Cameron a supralicitat riscurile liberalizarii intempestive a pieței muncii ca un mare pericol pentru siguranța zilei de maine a britanicilor. Acuzandu-i pe romani și pe bulgari de toate relele posibile, premierul MB a impușcat doi iepuri dintr-un foc, ca sa spun așa. In primul rand, a obligat Bruxelles-ul sa adopte o tactica reactiva in aceasta diversiune, ceea a amplificat opiniile anti-UE ale britanicilor. Pe de alta parte, aratand cu degetul in direcția Romaniei și a Bulgariei, David Cameron a instigat demagogic britanicii bazindu-se pe ceea ce Aldoux Huxley numea atat de inspirat ”iraționalismul colectiv al mulțimii”(3). In acest mod, el a obținut exact ce și-a propus: distragerea atenției opiniei publice britanice dupa modelul excrocheriilor de tip ”alba-neagra” din cartierele marginașe ale orașelor romanești. Dar cine l-o fi invațat atit de bine pe premierul britanic aceasta excrocherie romaneasca? De Dr. ing. Nicolae Taran – Vestul
Surse de date și bibliografie:1. Eurostat, International trade long-term indicators.2. Eurostat, Annual national accounts, Exports and importsbyMemberStates of the EU/third countries.3. Aldous Huxley, Minunata lume noua: Reantoarcere in minunata lume noua, POLIROM, 2003, p. 386.
