Stiati ca ascultarea muzicii are multe beneficii? Porniti melodiile si explodati acele ritmuri, pentru ca rezultatele sunt in – muzica este buna pentru dvs.
Cunoastem puterea de vindecare a muzicii. Despartire proasta? Referitor „Nu ne intoarcem niciodata impreuna” de Taylor Swift. Puterea pe termen lung? Iesiti la „Lose Yourself” al lui Eminem.
Muzica poate linisti pe cei cu inima zdrobita, poate motiva alergatorii si poate da startul celor mai epice petreceri de dans, dar are si cateva beneficii stiintifice serioase pentru sanatatea si bunastarea noastra generala.
S-a demonstrat ca ascultarea muzicii imbunatateste functionarea memoriei, creste rata de vindecare, imbunatateste antrenamentele si multe altele.
Muzica imbunatateste memoria
Pacientii cu pierderi de memorie isi pot aminti adesea cantece si versuri specifice. Medicii vor folosi adesea muzica si reamintirea versurilor pentru a ajuta persoanele sa recupereze amintirile pierdute. Anumite muzica pot declansa amintiri deosebit de unice – muzica dintr-o anumita perioada de timp va declansa amintiri din acea perioada de timp. Vrei sa-ti amintesti ceva din trecut? Asculta melodiile pe care le-ai ascultat in acea perioada!
Muzica si efectul ei asupra memoriei au fost o dezbatere aprinsa in lumea stiintifica, dar cercetatorii au acum dovezi ca procesarea muzicii si a limbajului, in special memorarea informatiilor, se bazeaza pe unele dintre aceleasi sisteme cerebrale. Cercetatorii au descoperit, de asemenea, dovezi care sugereaza ca muzica pe care am auzit-o in adolescenta are o legatura emotionala mai mare cu creierul nostru decat orice ascultam ca adulti. Aceasta idee de nostalgie muzicala este un exercitiu distractiv pentru oricine, dar are cel mai mare impact pentru persoanele care sufera de pierderi de memorie, inclusiv pentru cei cu dementa sau Alzheimer.
Iata o poveste despre puterea transformatoare a muzicii de la un barbat al carui tata are Alzheimer:
„Ca familie, nu stiam ce sa facem cand tatal nostru a fost diagnosticat cu aceasta boala Alzheimer. Am trecut prin atat de multe etape si acum pare sa se deterioreze pana la nimic. Cu toate acestea, muzica pare sa-i fi readus o parte din creier la el!”
De asemenea, s-a demonstrat ca muzica si antrenamentul muzical protejeaza creierul imbatranit si il mentin sanatos.
Cercetatorii de la Centrul Medical de la Universitatea din Kansas au efectuat un experiment in care au impartit 70 de adulti sanatosi, cu varste cuprinse intre 60 si 83 de ani, in trei grupuri in functie de experienta lor muzicala: fara pregatire muzicala, de la unu la noua ani de lectii de muzica si de cel putin 10 ani de muzica. studiu.
Participantii, care aveau niveluri similare de fitness si educatie si nu sufereau de boala Alzheimer, au primit mai multe teste cognitive:
- Cei cu cea mai mare experienta muzicala s-au descurcat cel mai bine la aceste teste de acuitate mentala, urmati de cei cu mai putin studiu muzical, urmati de cei care nu au luat niciodata lectii de muzica.
- In comparatie cu non-muzicienii, indivizii cu un grad ridicat de experienta muzicala au avut scoruri mult mai mari la testele cognitive, inclusiv cele legate de memoria vizuala si spatiala, denumirea obiectelor si capacitatea creierului de a se adapta la informatii noi.
Partea cu adevarat tare? Beneficiile studiului si formarii muzicale erau inca evidente chiar si la participantii care nu mai cantau la un instrument .
Muzica imbunatateste antrenamentele
StairMaster te-a dat jos? Te simti lent pe banda de alergare?
Ia-ti castile si fa jammin’!
Muzica nu numai ca va poate distrage atentia de la „constientizarea corporala”, adica durerile si durerile antrenamentului, dar are si un efect asupra sanatatii.
Ascultarea muzicii elibereaza endorfine in creier. Endorfinele ne dau un sentiment sporit de entuziasm. Pe langa faptul ca se simt euforici, endorfinele potolesc anxietatea, atenueaza durerea si stabilizeaza sistemul imunitar. Cu niveluri ridicate de endorfine, avem mai putine efecte negative ale stresului.
Amplificarea melodiilor poate creste si efortul pe care il depuneti in timpul exercitiului. Intr-un studiu, cercetatorii au descoperit ca biciclistii au muncit mai mult si au mers cu bicicleta pe o distanta mai mare atunci cand ascultau muzica mai rapida, in comparatie cu muzica cu un tempo mai lent. Cand tempo-ul a incetinit, la fel si pedalarea lor si intregul lor efect. Pulsul le-a scazut, iar kilometrajul lor a scazut. Au raportat ca nu le-a placut prea mult muzica. Pe de alta parte, cand tempo-ul melodiilor a crescut cu 10 la suta, barbatii au parcurs mai multe kilometri in aceeasi perioada de timp, au produs mai multa putere cu fiecare lovitura de pedala si si-au marit cadenta pedalei.
Pentru exercitiile bazate pe ritm, cum ar fi alergarea sau ridicarea greutatilor, muzica poate ajuta la reglarea ritmului si poate semnala creierului cand ar trebui sa se miste corpul. Acest semnal ne ajuta sa ne folosim energia mai eficient, astfel incat sa nu ne epuizam prea curand.
Ai canalul? In termeni stiintifici, groove este adesea descris ca o calitate muzicala care poate induce miscarea unui ascultator. Practic, nu te poti opri din miscare! Data viitoare cand ajungi la sala, canalizeaza-ti diva interioara si fa groovin’!
Muzica te ajuta sa te vindeci
Un studiu de la Spitalul General din Salzburg din Austria a constatat ca pacientii care se recuperau dupa o interventie chirurgicala la spate au avut rate crescute de vindecare si au raportat mai putina durere atunci cand muzica a fost incorporata in procesul standard de reabilitare.
„Muzica este o parte importanta a bunastarii noastre fizice si emotionale, inca de cand eram copii in pantecele mamei noastre, ascultandu-i bataile inimii si ritmurile respiratorii.” – Psiholog clinician principal al generalului Austriei, Franz Wendtner.
Muzica se conecteaza cu sistemul nervos automat (functia creierului, tensiunea arteriala si bataile inimii) si sistemul limbic (sentimente si emotii).
Cand se canta muzica lenta, reactia corpului urmeaza exemplul – lovitura inimii incetineste si tensiunea arteriala scade. Acest lucru face ca respiratia sa incetineasca, ceea ce ajuta la eliberarea tensiunii din gat, umeri, stomac si spate. Ascultarea regulata a muzicii lenta sau linistitoare ne poate ajuta corpul sa se relaxeze, ceea ce, in timp, inseamna mai putina durere si un timp de recuperare mai rapid.
Cercetatorii finlandezi au efectuat un studiu similar, dar cu pacienti cu AVC. Ei au descoperit ca, daca pacientii cu AVC ascultau muzica timp de cateva ore pe zi, memoria lor verbala si atentia concentrata isi revin mai bine si aveau o dispozitie mai pozitiva decat pacientii care nu ascultau nimic sau care ascultau carti audio.
Aceste descoperiri au condus la o recomandare clinica pentru pacientii cu AVC: ascultarea zilnica a muzicii in timpul recuperarii timpurii a accidentului vascular cerebral ofera un plus valoros la ingrijirea pacientilor, oferind „mijloace tintite individual, usor de condus si ieftin pentru a facilita recuperarea cognitiva si emotionala, ” spune Teppo Sarkamo, autorul studiului.
Cu tehnici de imagistica cerebrala, cum ar fi RMN-urile functionale, muzica este din ce in ce mai folosita in terapia pentru leziuni si boli legate de creier. Scanarile creierului au dovedit ca muzica si controlul motor impart circuite, astfel incat muzica poate imbunatati miscarea pentru cei cu boala Parkinson si pentru persoanele care se recupereaza dupa un accident vascular cerebral. Muzioterapia neurologica ar trebui sa devina parte a ingrijirii de reabilitare, potrivit acestui grup de medici. Ei cred ca descoperirile viitoare ar putea indica foarte bine ca muzica ar trebui inclusa pe lista de terapii si reabilitare pentru multe tulburari.
Muzica reduce stresul si amelioreaza anxietatea
Muzica are o legatura unica cu emotiile noastre, iar cercetarile au descoperit ca poate fi folosita ca un instrument extrem de eficient de gestionare a stresului.
La fel ca si ascultarea muzicii lente pentru a calma corpul, muzica poate avea si un efect relaxant asupra mintii. Cercetatorii de la Universitatea Stanford au descoperit ca ascultarea muzicii pare sa poata schimba functionarea creierului in aceeasi masura ca si medicamentele. Deoarece muzica este atat de disponibila si ieftina, este o optiune usoara de reducere a stresului.
Deci, ce tip de muzica reduce cel mai bine stresul? Iata ce am gasit:
- Instrumente cu coarde, tobe si flaute native americane, celtice, indiene
- sunete de ploaie, tunete si sunete ale naturii
- jazz usor, muzica clasica si usor de ascultat
Cu toate acestea, trebuie sa fii judecatorul suprem al „muzicii relaxante”. Daca Mozart nu o face tocmai pentru tine, exploreaza alte optiuni care te ajuta sa te relaxezi in mod natural.
HelpGuide.org, o organizatie nonprofit pentru sanatate mintala si bunastare, incurajeaza persoanele sa practice o dieta sonica sanatoasa. Ei sugereaza ca „atunci cand alegeti locatii pentru a manca, tineti intalniri de afaceri sau vizitati prietenii, fiti constienti de mediul sonor, inclusiv de nivelul de zgomot si tipul de muzica care este redata. Mediile zgomotoase, pe cat incercam sa le ignoram, pot contribui la stresul inconstient si la acumularea tensiunii fara ca noi sa stim asta.”
Asa cum mancarea nedorita creste stresul in sistemul nostru, o dieta proasta sonora sau cu ascultare poate face acelasi lucru. Alegeti medii si setari mai linistite pentru a va pregati corpul sa se relaxeze si sa se reincarce.
A face muzica poate, de asemenea, sa elibereze tensiunea si sa elibereze stresul. Dana Marlowe, un consultant de accesibilitate tehnologica, se usureaza de provocarile ei zilnice de lucru in camera de joaca a copilului ei:
Pur si simplu ies cu jucariile lui — xilofonul, pianul. Aproape ca am „Twinkle, Twinkle, Little Star” jos.
Cercetarile au aratat ca muzica ocazionala poate scurtcircuita sistemul de raspuns la stres si impiedica sa se repete sau sa devina cronica. WebMD ne spune ca „stresul incepe in creier si apoi declanseaza o reactie in lant care activeaza raspunsul la stres in fiecare celula a corpului nostru. De-a lungul timpului, aceste comutatoare celulare pot ramane blocate in pozitia „pornit”, ducand la sentimente de epuizare, furie sau depresie, precum si la o serie de afectiuni fizice.”
Muzica imbunatateste calitatea somnului
Insomnia si alte probleme de privare de somn pot face ravagii in viata noastra. Daca muzica ar putea ajuta?
Potrivit unui studiu realizat de Harmat, Takacs si Bodizs, 94 de studenti (cu varste cuprinse intre 19 si 28 de ani) cu probleme de somn au fost adusi in laborator. Participantii au fost impartiti in 3 grupuri. Primul grup a ascultat muzica clasica la culcare timp de 45 de minute timp de 3 saptamani. Al doilea grup a ascultat o carte audio la culcare timp de 45 de minute timp de 3 saptamani. Grupul de control nu a primit nicio interventie.
Calitatea somnului si simptomele depresive au fost masurate folosind Indicele calitatii somnului de la Pittsburg si, respectiv, Inventarul de depresie Beck. Rezultatele?
Participantii care au ascultat muzica au aratat imbunatatiri semnificative statistic ale calitatii somnului si o scadere a simptomelor depresive. Nu s-au gasit rezultate semnificative statistic pentru cartea audio sau grupul de control.
Institutul National de Tulburari Neurologice si Accident vascular cerebral sustine ca „se estimeaza ca 40 de milioane de americani traiesc anual cu tulburari cronice de somn, in timp ce inca 20 de milioane au probleme cu somnul din cand in cand”.
Intr-o meta-analiza a 10 studii randomizate, cercetatorii au urmarit 557 de participanti cu tulburari cronice de somn. Ei au descoperit ca calitatea somnului a fost imbunatatita semnificativ cu muzica si au concluzionat ca „muzica poate ajuta la imbunatatirea calitatii somnului la pacientii cu tulburari de somn acute si cronice”.
Obtineti si mai multe sfaturi despre o noapte buna de odihna in articolul nostru Stiinta unui somn mai bun.
Data viitoare cand porniti muzica la o petrecere de dans improvizata, amintiti-va si de toate beneficiile pentru sanatate. S-a dovedit ca muzica ne ajuta corpurile sa se vindece, sa imbunatateasca memoria, sa atenueze stresul si multe altele. Si asta este, cu siguranta, muzica pentru urechile mele.
