Prima data am auzit de Mongol Rally acum cațiva ani. Prin 2011, mai exact. Se facea ca la toate evenimentele urbane pe la care treceam vedeam o salvare și pe ei, pe Paramongoli. Cine erau și ce doreau, nu mi-era prea clar dar implica o ambulanța, charity, Mongolia, dus pana acolo, strans fonduri, supraviețuit drumului, donat bani și donat ambulanța. De ce? Pentru ca Mongolia are nevoie de orice deget de ajutor și orice rabla de-a noastra poate fi o mașina foarte buna, thank you very much, pentru ei.
Au disparut Paramongolii din peisaj (adica au terminat raliul, au ajuns in Mongolia, s-au intors, bravo!) și au aparut Dacioți in Mongolia și Fire Fairies. Alții care o luau spre est. Asta prin 2012. Dacioții s-au incapațanat sa mearga pana acolo cu o Dacie 1310 iar Fire Fairies a fost prima echipa complet feminina din Ro care s-a incumetat la treaba asta “barbateasca”. Jos palaria!
Intre timp m-am mai lamurit ce-i cu raliul asta care nu e raliu. Scopul lui ultim e unul caritabil: mașina in care ajungi acolo (daca ajungi) va fi reparata (asiaticii au un dar pentru a repara ireparabilul europenilor) și donata/vanduta spre a fi folosita de catre localnici. Scopul lui mai incoace de scopul ultim este sa se asigure ca tu, ca participant, ai parte de cele mai proaste drumuri, de peisaje cum numai fotografii de la National Geographic vad și de multa salbaticie. Și pentru asta iți limiteaza capacitatea motorului la 1200 cc și te pune sa alegi intre anumite tipuri de mașini. Pentru ca ce haz ar mai fi sa ajungi acolo curat, odihnit, pe asfalt turnat acum o luna, intr-un Jeep 4×4 in care ai strabatut lin cei 16 000 km? Niciunul, desigur!
Tot intre timp, datorita carții lui Mihai Barbu, m-am lamurit și ce-i cu Mongolia și cu atracția oamenilor fața de ea – Mongolia in sus, Mongolia in jos, “Daaaa, Mongolia!”, “Cand mergem in Mongolia?”. N-o sa inșir bezmetica zeci de adjective, o sa va las sa citiți și sa va benoclați la imagini.
Așa ca inteleg de ce Simona, colega de blogosfera ce poseda atata spirit de aventura incat poate sa dea și la alții, și-a facut rost de-o dubița simpatica (mai batrana decat ea), de-o echipa și se pregatește sa plece in “the greatest adventure in the world” (supranumele lu’ Mongol Rally).
Una e sa auzi la teve ca pleaca cineva in Mongolia. Alta e cand cunoști acea persoana, ai schimbat cateva vorbe cu ea, ii mai citești blogul și te tragi de șireturi pe Facebook. Nu mai ramane la nivelul de statistica: inca o echipa romaneasca care participa la Mongol Rally. Nu, e vorba de o fata roșcat-creața, acea fata roșcat-creața, care s-a hotarat sa se ia la tranta cu drumurile (și vizele) din Asia ca sa….presupun ca sa se bucure de drum. : )
Simona e entuziasmata de proiectul asta. Simți un pic de emoție dar simți și entuziasmul de nestavilit de a trai aceasta experiența. Simona & co., va ținem pumnii! Știm ca o sa aveți probleme, știm ca o sa treceți peste ele, știm ca o sa va distrați de minune, ca o sa va culegeți falcile de pe jos cand o sa ajungeți pe Pamir Highway, știm ca o sa fie de povestit. Știm pentru ca avem intuiție feminina.
Noi și voi, aștia care stam acasa și mergem pe asfalt prin Europa, putem sa urmarim aventurile echipei “Duba libre” pe www.dubalibre.ro , pe Facebook-ul lor și pe site-ul Simonei, www.lipa-lipa.ro
Startul e pe 22 iulie, din Praga, așa ca deschideți o pagina de browser și bookmark it.